Rămâi conectat

Ştirea zilei

FOTO| Școala Gimnazială „Avram Iancu” din Zlatna se modernizează cu fonduri europene REGIO: Proiect de aproape 2.5 milioane de euro

Publicat

în

O veste bună în pragul Sărbătorilor de Crăciun ajunge la Zlatna: Școala Gimnazială ”Avram Iancu” va intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, cu fonduri europene REGIO, derulate la nivel regional de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru. Cererea de finanțare cu titlul ”Reabilitare și modernizare Școală Gimnazială Avram Iancu, oraș Zlatna” a fost contractată azi, iar despre obiectivele acestui proiect și despre viitoarele investiții din zona montană au discutat la sediul ADR Centru, domnii Simion Crețu, Silviu Ponoran și Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel.

Acesta este cel de-al treilea proiect contractat pentru dezvoltarea acestui oraș din județul Alba în cadrul Programului Operațional Regional REGIO 2014-2020 și, în scurt timp, ar putea fi contractată și cererea de finanțare pentru ”Îmbunătățirea calității vieții în oraș”, în valoare de peste 3,5 milioane euro.

Astfel, orașul Zlatna ar putea beneficia de proiecte de investiții a căror valoare totală va depăși 7,5 milioane euro. Pentru reabilitarea școlii se vor folosi aproape 2,5 milioane euro, în timp ce deja sunt în diferite stadii de execuție proiectele de modernizare a Spitalului din oraș și de transformare a clădirii fostei Primării în centru social, a căror valoare totală depășește 1,5 milioane euro.

Electrica Furnizare Discount

Cererea de finanțare pentru Școala gimnazială ”Avram Iancu” Zlatna are o valoare totală de aproape 11,6 milioane lei, finanțarea fiind acordată prin Prioritatea de investiții 10.1, dedicată educației și formării, în cadrul Programul REGIO 2014-2020. Aproape 500 de elevi și cadre didactice vor beneficia, începând cu anul 2023, de rezultatele acestui proiect, care își propune creșterea ratei de absolvire a învățământului obligatoriu la această Școală, prin îmbunătățirea calității infrastructurii educaționale și dotarea acesteia.

Orașul Zlatna investește fonduri publice guvernamentale – peste 14 milioane lei – pentru reabilitarea Liceului ”Corneliu Medrea”, lucrările de modernizare fiind aproape încheiate, în timp ce acum se asigură dotările necesare unui proces didactic de calitate superioară. Administrația publică locală este extrem de interesată de sistemul local de educație, urmărind să crească gradul de participare la nivelul educației timpurii și învățământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului.

”Investițiile în domeniul social și al învățământului în orașele mici și cu resurse limitate sunt mai mult decât necesare. Administrația publică din Zlatna utilizează eficient această pârghie a parteneriatului și noi conlucrăm deja pe un proiect de infrastructură medicală. Creșterea calității serviciilor sociale, a implicării în activități de zi și îmbunătățirea cunoștințelor tinerei generații, în școli moderne, trebuie să ducă la creșterea calității vieții tuturor cetățenilor.

Consiliul Județean Alba a investit în reabilitarea căilor de acces către și în interiorul arealului montan din nord-vestul județului și vom sprijini în continuare inițiativele din Țara de Piatră, pentru a crea aici un pol de dezvoltare și pentru a dovedi moților că suntem aproape de nevoile lor. Astfel, dorim să stopăm exodul din această zonă, care poate oferi Regiunii Centru și întregii țări un exemplu în ceea ce privește evoluția sustenabilă”, a declarat domnul Ion Dumitrel, Președintele CJ Alba.

Temele referitoare la dezvoltarea învățământului și la stabilizarea forței de muncă din localitățile moților, precum și pregătirea de noi proiecte pentru dezvoltarea zonei Munților Apuseni au constituit puncte importante de pe agenda întâlnirii de lucru a domnilor Ion Dumitrel, Președintele CJ Alba, Simion Crețu, Director general ADR Centru și Silviu Ponoran, Primarul orașului Zlatna.

”De-a lungul timpului, am vorbit permanent cu cetățenii despre prioritățile noastre de dezvoltare. Nu suntem la prima sau primele accesări de fonduri europene, prin Programul REGIO. Am utilizat peste 40 milioane lei, în programul din perioada 2007-2015, pentru reabilitarea străzilor din oraș și din localitățile aparținătoare.

În această perioadă, 2014-2020, investim pentru reabilitarea Spitalului și pentru realizarea celui mai modern centru social din Munții Apuseni. Noi am pregătit proiecte în valoare totală de peste 130 milioane euro în ultimii ani și unele sunt finanțate din fonduri europene, altele prin PNDL, cum a fost cazul Liceului ”Corneliu Medrea”, iar pentru altele am utilizat resurse proprii. Investim în domeniul social și al utilizării eficiente a energiei și a resurselor, reabilităm străzi și vrem să oferim condiții de trai tot mai bune pentru cetățenii din Zlatna. Vom dovedi faptul că și în orașele medii sau mici se utilizează eficient pârghia parteneriatului și rezultatele sunt vizibile pentru comunitate.

Astfel, ne pregătim pentru perioada în care, începând din anii următori, vom finanța proiecte de dezvoltare la nivelul întregului areal al Munților Apuseni, prin Asociația Moții Țara de Piatră, ce va implementa un program-pilot în viitoarea perioadă pentru absorbția fondurilor europene. Am fost cel care a constituit Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Moții Țara de Piatră cu scopul de a dezvolta socio-economic zona Apusenilor, a tuturor localităților din cinci județe: Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara și am fost inițiatorul demersurilor necesare pentru atragerea de Investiții Teritoriale Integrate (ITI) în această zonă.

Până la urmă, toate contractele de dezvoltare din oraș vor depăși valoarea de 100 milioane lei și, cu cât această valoare este mai mare, trebuie să ne concentrăm să finalizăm aceste proiecte și să îmbunătățim calitatea vieții cetățenilor din oraș”, a declarat domnul Silviu Ponoran, primarul din Zlatna.

Proiectul Școlii Gimnaziale ”Avram Iancu” este depus pe apelul dedicat învățământului preșcolar și școlar. Investițiile din proiect prevăd reabilitarea structurală a clădirii, recompartimentarea acesteia și termoizolarea ei, construcția unui lift, precum și, mai ales, echiparea clădirilor cu mobilier necesar bunei desfășurări a activității de învățământ.

Se va moderniza inclusiv clădirea sălii de sport și va fi complet reamenajată incinta unității de învățământ, prin realizarea împrejmuirilor și refacerea spațiilor verzi. Bugetul cererii de finanțare prevede ca totul să se încheie până la 1 Decembrie 2022, cu o sumă totală de 11,597,747.03 lei, din care sumele nerambursabile se cifrează la 11.365.791,99 lei, respectiv 98% din valoarea eligibilă a proiectului (peste 2,44 milioane euro), diferența fiind reprezentată de contribuția beneficiarului la cheltuielile eligibile și neeligibile din proiect.

Resursele financiare nerambursabile sunt alocate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale – Prioritatea de investiții 10.1 – Investiții în educație și formare, inclusiv în formare profesională, asigură dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții, prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare.

”Acest proiect completează inițiativele administrației locale din Zlatna, care va implementa, până în 2023, patru proiecte REGIO, foarte importante pentru comunitate. Concret, fără aceste resurse europene, investițiile de care a beneficiat orașul Zlatna în infrastructură, în domeniul sănătății, în educație și în domeniul social nu ar fi putut fi realizate. Acum multe străzi din oraș sunt complet modernizate, construcția spitalului merge bine, iar fosta Primărie devine un centru social modern. Aici este o importantă preocupare și pentru viitorul tinerei generații.

Astfel, folosind resursele locale și guvernamentale, Zlatna este singurul oraș din județ și printre puținele din țară care a reușit să-și reabiliteze vechiul liceu, la care nu s-au mai făcut reparații de peste 4 decenii. Acesta este rolul fondurilor europene: să degreveze edilii de investiții, pentru ca fondurile locale să poată fi folosite pentru diverse investiții locale de dezvoltare. Discutăm acum concret despre posibilitățile de pregătire și finanțare a proiectelor din Munții Apuseni, prin ITI. Realitatea ne arată că zonele montane, urbane și rurale, din arealul Apusenilor au rămas în urma altor zone din România și găzduiesc populație relativ săracă și îmbătrânită, iar accesul la serviciile publice, infrastructură, oportunități economice și legăturile la noi piețe sunt reduse.

Din Zlatna a pornit această inițiativă a Investițiilor Teritoriale Integrate, legiferată și care credem că va duce la o mai bună valorificare a potențialului natural, cultural, patrimonial. Trebuie să sprijinim autoritățile publice locale care merg pe modelul de la Zlatna, în folosul cetățenilor și pentru a asigura o dezvoltare regională sustenabilă, cu atât mai mult cu cât, în viitor, ADR Centru va fi Autoritate de Management pentru dezvoltarea acestor investiții prin ITI în Munții Apuseni”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

Publicitate

Ştirea zilei

Dotări noi pentru grădinița și creșa „Prichindel”, din Cugir: Licitația, lansată în SEAP

Publicat

în

Dotări noi pentru grădinița și creșa „Prichindel”, din Cugir: Licitația, lansată în SEAP

Primăria Orașului Cugir a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, o licitație pentru furnizare dotări, în cadrul proiectului „Reparație capitală gradiniță și creșă Prichindel, orașul Cugir”. Valoarea totală estimată a contractului este de 32.049,55 lei, fără TVA.

Grupul țintă care va beneficia de rezultatele proiectului este format din familii tinere cu, copii cu vârste cuprinse între 3 luni și 7 ani, care vor avea posibilitatea de a-și încredința copilul unui mediu care să le ofere siguranță și educație.

În mod indirect grupul țintă al proiectului va fi reprezentant de comunitatea de cetățeni, care vor beneficia de condiții educaționale de o calitate ridicată pentru viitoarele generații de copii.

Electrica Furnizare Discount

Produsele solicitate

USCĂTOR RUFE PROFESIONAL buc 2
STAȚIE DE CĂLCAT PROFESIONALA buc 2
ASPIRATOR PROFESIONAL buc 7
MASĂ DE CĂLCAT PROFESIONALĂ buc 2
MAȘINĂ DE SPĂLAT HAINE

PROFESIONALA

buc 2

Odată cu realizarea măsurilor de reabilitare, modernizare și dotare a Grădiniței și Creșei Prichindel Cugir, instituția de învățământ va putea funcționa conform normelor și a legislației în vigoare. Crearea unei zone de creșă ce poate funcționa independent de grădiniță va contribuie la diversificarea serviciilor educaționale la nivel local, ceea ce va conduce la o creștere semnificativă a numărului de părinți care se vor adresa unității școlare. Instituția de învățământ va asigura un mediu ofertant cultural și educativ propice pentru dezvoltarea armonioasă și echilibrată a copiilor de la vârste fragede.

Achiziția pentru furnizarea dotărilor pentru obiectivul de investiții „Reparație capitală Grădiniță și Creșă Prichindel, orașul Cugir” este parte integrantă din proiectul finanțat prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală.

Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO: Frumusețea fabuloasă a Apusenilor și a oamenilor de pe munte, în imagini alb-negru, într-o călătorie din 1964

Publicat

în

Frumusețea fabuloasă a Apusenilor și a oamenilor de pe munte, în imagini alb-negru, într-o călătorie din 1964

Povestită şi ilustrată de inginerul şi fotograful Viorel Mihai Simionescu, o excursie în Apuseni în anul 1964, surprinde farmecul peisajului în imagini alb-negru, dar şi greutăţile şi lipsurile locuitorilor de aici. Povestea călătoriei începe în oraşul Cîmpeni, „trece“ pe la Gheţarul de la Scărişoara şi se termină în zona carstică Padiş.

Autorul imaginilor avea în 1964 o experienţă de mai mulţi ani în domeniul fotografiei. Viorel Simionescu este de profesie inginer, iar timp de circa 60 de ani a făcut fotografie din pasiune. A fost timp de 25 de ani în conducerea Asociaţiei Artiştilor Fotografi şi timp de 10 ani într-o comisie a Federaţiei Internaţionale de Artă-Foto.

Viorel Simionescu are mii de imagini publicate în albume, calendare, ilustrate, pliante de reclamă şi zeci de fotografii premiate în saloane de artă foto internaţionale şi naţionale. Din 1992 până în 2003 a fost titularul cursului de ”Fotocompoziţie, tehnică şi artă foto” la Universitatea Ecologică şi Media Pro. În prezent locuieşte în Canada. Povestea relatată de acesta este însoţită de fotografii care surprind în alb-negru frumuseţea sălbatică a Apusenilor, ospitalitata locuitorilor, dar şi sărăcia în care trăiau cei mai mulţi în vremurile de atunci.

Electrica Furnizare Discount

”Peisajul era încântător în austeritatea lui”

”În primăvara lui 1964 am cumpărat prima maşină (Watburg 311) pe care am iubit-o cred cel mai mult. În felul ăsta am putut realiza ceea ce amânam de câţiva ani, explorarea Munţilor Apuseni. După un parcurs splendid pe şosele foarte proaste dar complet libere, de la Brad prin Abrud am ajuns la Cîmpeni, la vremea aceea un orăşel curat, patriarhal, încântător.

După obiceiul nostru şi ameninţaţi de nişte nori negri, am căutat şi găsit găzduire la o gospodărie măricică, pe malul Arieşului. A urmat o vijelie teribilă cu o rupere de nori care a luat un pod pe drumul spre Gârda de Sus. A trebuit să lăsăm maşina în curtea proprietăresei, o văduvă care ne-a condiţionat să nu venim după ea în ziua de vineri pentru că aştepta vizita unui «om al ei».

Cu autobuzele RATA, cu rucsacii în spate, după o transbordare la podul rupt, am ajuns la Gârda şi am urcat spre Scărişoara. Peisajul era încântător în austeritatea lui, dar sugera o mare sărăcie a oamenilor acestor locuri. Aşa-numitele drumuri erau de fapt nişte poteci mai late destinate căruţelor şi caravanelor de cai şi măgari încărcaţi cât puteau să ducă şi nu erau practicabile pentru autoturisme.

Am fost în mai multe rânduri întâmpinaţi de copii care, cu decenţă şi timiditate, ne întrebau dacă avem bomboane pentru ei. Din fericire luasem câteva pungi în buzunarele sacilor şi le-am putut oferi acestor copii extrem de săraci, câteva clipe de încântare. Ne-a rămas în minte însă modul decent în care ne întrebau, cu speranţă şi resemnare. Cererea lor era aceea a unor copii săraci dar demni şi nu avea nimic comun cu năvala agresivă a ciurdelor de puradei pe care i-am întâlnit în alte locuri.

”Copii sărăcăcios îmbrăcaţi, cu un aspect mult mai matur decât vârsta”

Din loc în loc, acolo unde erau izvoare, mării maeştri ai prelucrării lemnului, moţii costruiseră nişte fântâni aparte, unde nişte copii mai măricei scoteau apa cu un ciubăr montat în capătul unei prăjini şi o ofereau trecătorilor cu bunăvoinţă şi fără vreo pretenţie. Faptul că le-am dat nişte bomboane i-a umplut de încantare şi nu conteneau să ne mulţumească.

Drumul Gârda -Scărişoara a fost un prilej de a descoperi un peisaj cu totul aparte şi amenajări şi construcţii caracteristice Ţării Moţilor, aşa cum a fost atunci. Conform obiceiului nostru, am căutat găzduire la o gospodărie din sat. Gazdele, pentru nişte tarife modice, ne-au oferit pe lângă singura cameră mai spaţioasă, minunatele produse lactate de fabricaţie proprie. Foarte mult ne-au impresionat copii sărăcăcios îmbrăcaţi, cu un aspect mult mai matur decât vârsta. Copii mai măricei purtau aproape toţi tradiţionalele opinci şi capul acoperit.

Gheţarul de la Scărişoara era evident punctul de atracţie al locului. Încă de atunci grupuri mari de oameni în excursii organizate îl vizitau, deşi scările pe care se cobora erau cam vechi şi şubrede. După un drum lung şi destul de obositor am ajuns de la Scărişoara la Padiş. Din cauza grupurilor organizate venite prin ONT, cabana era complet ocupată. Singura posibilitate de cazare ce ne-a fost oferită era în podul grajdului anexă.

Neavând cort am acceptat oferta şi, contra unui tarif redus, am primit fiecare câte 2 pături, una pentru a fi întinsă pe paiele din «dormitor», cealaltă pentru a ne înveli. În afara frigului îndurat – acoperişul era găurit în multe locuri – am fost devoraţi de cohorte de purici aciuaţi în pături şi fân.

Moţul de la recepţia hotelului

S-a întâmplat, datorită condiţiilor de cazare la Padiş, să revenim în Câmpeni chiar vineri seara. Am văzut maşina în curte dar nu am derajat-o pe femeie şi am mers la hotel, o clădire veche centenara probabil dar curată. La recepţie era un moţ bătrân îmbrăcat în portul popular local, cu nişte lungi plete albe şi cu bunăvoinţă înscrisă în toată fiinţa sa. Părea coborât dintr-o pictură de epocă de mult trecută.

Nu mai venise nimeni până atunci şi am găsit locuri într-un dormitor de 10 paturi pe care ni l-a arătat să vedem dacă ne place. Am revenit la biroul de la recepţie şi a început, cu un scris anevoios, să ne înscrie în registrul hotelului. După nume, prenume, oraş de reşedinţă, etc avea de completat o rubrică cu profesia. M-a întrebat şi i-am răspuns că sunt inginer. A lăsat stiloul jos, s-a ridicat în picioare şi mi-a spus «să trăiţi» apoi s-a aşezat şi a trecut la ceilalţi, cu toţii ingineri. Pentru fiecare a procedat cu aceiaşi dovadă de respect”.

Citește mai mult

Ştirea zilei

Orașul din Ardeal, amplasat strategic la conexiunea a două mari căi de comunicație, unde șomajul este zero și investițiile depășesc un miliard de euro

Publicat

în

Orașul din Ardeal, amplasat strategic la conexiunea a două mari căi de comunicație, unde șomajul este zero și investițiile depășesc un miliard de euro

Orașul din Ardeal pus de Mercedes pe harta industrială a lumii. Investițiile depășesc un miliard de euro, iar șomajul este zero.Un oraș din Transilvania, amplasat strategic la conexiunea a două mari căi de comunicație, a ajuns la investiții străine în valoare de peste un miliard de euro.

Un oraș din Transilvania, amplasat strategic la conexiunea a două mari căi de comunicație, a ajuns la investiții străine în valoare de peste un miliard de euro.

Electrica Furnizare Discount

Mai mult de jumătate din această sumă este reprezentată de capitalul adus de compania germană Daimler, producătorul celebrului automobil Mercedes. La Sebeș, în județul Alba, se produc componente pentru sisteme de transmisie dar și cutii de viteze cu dublu ambreiaj în opt trepte.

Investitorii au găsit aici resursele necesare dezvoltării unor afaceri de succes. Cel mai important este conexiunea dintre cele două autostrăzi – A1 și A10, din care a rezultat cel mai mare nod rutier din România.

Industria lemnului, industria alimentară, confecţiile metalice şi marochinăria constituie principalele domenii ale industriei dezvoltate în Sebeş. Daimler a ajuns la Sebeș în 2011, când a fost deschisă prima fabrică a subsidiarei din România, Star Transmission SRL Cugir, investiția fiind la momentul respectiv de circa 50 de milioane de euro.

Cifră de afaceri și profit uriașe

Ulterior, aici a fost înființată societatea Star Assembly SRL prin intermediul căreia au fost construite alte două linii de producție pentru componente din industria auto. A doua subsidiară Daimler în România, cu activitate în județul Alba, a început oficial în februarie 2019 producţia cutiei de viteze automate cu dublu ambreiaj cu opt trepte în urma unei investiţii de 250 de milioane de euro. Aceasta se adaugă celei de 300 de milioane de euro demarate în 2013 la Sebeş, când a fost lansată în producţie cutia automată cu nouă trepte.

Pentru integrarea noii cutii de viteze în portofoliul de transmisii, Daimler a construit la Sebeş două noi hale de producţie, cu o suprafaţă de aproximativ 54.000 de metri pătraţi. La Star Assembly şi Star Transmission lucrează peste 3.000 de angajați. În 2020, Star Assembly Sebeș a fost printre cele mai puternice companii din România. A avut o cifră de afaceri de 7,3 miliarde de lei și un profit net de circa 2,4 miliarde de lei. Cifrele au fost asemănătoare și în 2019, când a început producția în cea de-a doua fabrică a societății. Pentru anul 2021 nu au fost publicate încă datele contabile.

Investiții mari în industria prelucrării lemnului

Pe locul doi în topul investitorilor se află două companii controversate din Austria: Kronospan Sebeș care produce plăci stratificate MDF și PAL, respectiv HS Timber Productions (fosta Holzindustrie Schweighofer), unde s eproduce cherestea ce este exportată, în principal, în Orientul Mijlociu și Japonia. HS Timber Productions a înregistrat în 2020 un profit de 3340 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 2,4 miliarde de lei. La societatea de prelucrare a lemnului lucrează circa 2.100 de persoane. La Kronospan Trading SRL sunt angajate 600 de persoane, compania având în ultimii ani pierderi. Ambele societăți sunt în mijlocul unor controverse de mai mulți ani, Kronospan pentru suspiciunile de poluare, iar HS Timber Productions pentru cantitatea uriașă de lemn care este prelucrată aici.

Fabricile HS Timber Productions (în plan apropiat) și Kronospan Sebeș

Alţi trei investitori importanţi din industria lemnului au ca proprietari companii din Italia: Savini Due, Ciatti HT şi Grande Arredo. Cele trei societăţi sunt specializate în fabricarea mobilei şi au contribuit împreună la afacerile din Sebeş cu aproximativ 100 de milioane de euro. Industria alimentară este prezentă cu două companii de top din România: Alpin 57 Lux, producător de îngheţată şi Romaqua Borsec, care deţine o fabrică de bere şi una de energizante. Cele două societăţi au investit la Sebeş peste 50 de milioane de euro fiecare.

Totodată, în localitatea Petreşti, parte componentă a oraşului, există una dintre cele mai moderne fabrici de producţie a hârtiei, şi anume Pehart Grup, care înseamnă o investiţie de circa 50 de milioane de euro. Aici a fost finalizată, recent, o nouă linie de producție în valoare de 10 milioane de euro.

Sebeşul are, potrivit datelor oficiale o populație de aproape 30.000 de locuitori. Un raport simplu indică faptul că suma investită ”pe cap de locuitor” depășește 35.000 de euro. Oraşul aflat la 10 kilometri de Alba Iulia este practic fără şomaj.

Pentru a face faţă cererii mari de locuri de muncă, sute de muncitori vin să lucreze aici, de la Alba Iulia, Cugir, Aiud şi din localități din județele Hunedoara și Sibiu. Investițiile mari constituie un beneficiu foarte important și pentru bugetul local. Doar din impozitul pe clădirile persoanelor fizice, Primăria Sebeș încasează anual peste 16 milioane de lei.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare