FOTO: Paradă cu daci, romani, gladiatori şi nimfe, teatru, fotografie şi muzică de cameră, în prima zi a Festivalului Cetăţilor Dacice de la Cugir
Cetatea dacică Singidava (oraşul Cugir de astăzi) a reînviat în aceste zile pentru cel mai mare şi mai important festival dacic din România – Festivalul Cetăţilor Dacice. Evenimentul, ajuns la cea de-a X-a ediţie, a debutat, vineri seara, ingredientele din prima zi a festivalului fiind parada cu daci, romani, gladiatori şi nimfe, teatrul, fotografia şi muzica de cameră.
Festivalul Cetăţilor Dacice a debutat, vineri, la Casa de Cultură din Cugir unde a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Istorie şi identitate locală – Cetatea Singidava” şi un simpozion naţional despre civilizaţia dacică la care au participat profesori universitari, istorici şi cercetători din mai multe centre universitare din ţară. Din prima seară nu a lipsit teatrul, Trupa Skepsis punând în scenă piesa de teatru „Zamolxe – Mister păgân”, o operă genială scrisă de Lucian Blaga. Spectacolul a fost prezentat în premieră în cadrul Festivalului Cetăţilor Dacice fiind o punere în scenă după piesa de teatru „Zamolxe – Mister păgân” de Lucian Blaga care se concentrează asupra personajului Zamolxe, ea fiind încărcată cu simbolistică arhaică şi mitologie românească străveche. Profetul Zamolxe este cel care încearcă să reîmprospăteze viaţa spirituală a poporului său pornind astfel o confruntare directă cu falşii idoli, cu magii şi vrăjitorii care îi reprezintă. Spectacolul subliniază conflictul dintre cei care supun şi cei care sunt supuşi, se problematizează ideea de credinţă şi adevăr şi constrângerile unei societăţi stricte şi puternic ierarhizate. Publicul devine treptat un martor direct al episoadelor în care este spusă această poveste fabuloasă a lui Zamolxe, atmosfera de mister a piesei fiind punctată de pasaje muzicale tematice. Scrisă în anul 1921, piesa de teatru „Zamolxe – Mister păgân” este încă o dovadă a geniului creator al lui Lucian Blaga, fiind premiată încă din timpul vieţii autorului.
Seara a continuat cu un concert de muzică de cameră, eveniment de înaltă ţinută susţinut de Cvartetul de coarde din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. Cel mai aşteptat moment al zilei, gustat şi apreciat de cugireni, a fost parada cu torţe care practic a deschis festiv Festivalul Cetăţilor Dacice de la Cugir şi în cadrul căreia luptători daci şi romani, gladiatori şi nimfe au defilat pe traseul Casa de Cultură Cugir – Bulevardul Victoriei – Constructorului – Alexandru Sahia – Rozelor – Stadion.
„Festivalul Cetăţilor Dacice este o invitaţie inspirată pentru toţi cei care iubesc istoria să descopere într-un mod unic şi inedit cetăţile dacice de pe raza judeţului Alba. Este o îmbinare de evenimente pentru toate gusturile de la spectacole de istorie vie şi până la concerte, teatru sau evenimente ştiinţifice. În acest an provocarea noastră pentru turiştii iubitori de istorie din întreaga ţară este să descopere Cetatea dacică Singidava, un reper important al civilizaţiei dacice. Primăria Cugir ne este partener în acest an şi încercăm împreună să arătăm zestrea istorică şi culturală pe care o avem în zona Cugirului, în Singidava de odinioară” a spus profesorul Daniela Floroian, directorul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Festivalul Cetăţilor Dacice se desfăşoară, în perioada 24 – 25 iunie, în oraşul Cugir (vechea cetate dacică Singidava) şi propune în acest an un program divers ce cuprinde atât evenimente culturale şi ştiinţifice cât şi spectacole de reenactment, lupte între daci şi romani, cascadorii ecvestre, ateliere antice, concerte în aer liber dar şi întreceri între voinicii şi „puii de daci” din cetăţile dacice din Alba. Aproape 200 de luptători daci şi romani, nimfe şi gladiatori vor reînvia istoria şi legendele locale spunând într-un mod unic şi inedit poveştile dacilor liberi care au trăit în cetăţile de pe raza judeţului Alba.
Evenimentul este o marcă înregistrată a Consiliul Judeţean Alba, fiind cel mai important festival dacic din România. Se desfăşoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi potenţialului turistic al judeţului Alba. Festivalul este deja o tradiţie în judeţul Alba şi a ajuns la ce-a de-a X-a ediţie fiind şi o întrecere inedită între flăcăii a cinci localităţi din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăţi dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu şi Săsciori.
ORGANIZATORI: Consiliul Judeţean Alba, Primăria Cugir, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba; PARTENERI: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Asociaţia Culturală pentru Istorie Vie Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, Casa de Cultură Cugir, Asociaţia Grupul Skepsis; Primării: Cetatea de Baltă, Cricău, Ighiu, Săsciori; SPONSORI: JIDVEI şi Bristot Coffee.
Text și foto: Centrul de Cultură Augustin Bena Alba
[nggallery id=2349]
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
FOTO | ACCIDENT rutier la Șard: Un șofer a intrat cu mașina într-un stâlp de electricitate
ACCIDENT rutier la Șard: Un șofer a intrat cu mașina într-un stâlp de electricitate Un accident rutier a avut loc duminică noaptea, în jurul orei 22.00, în localitatea Șard. O mașină a lovit un stâlp de curent. Citește și: FOTO | ACCIDENT pe autostrada A10: Trei autoturisme s-au ciocnit pe sensul de mers Aiud-Turda Detasamentul […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum o zi
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum o zi
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Curier Județeanacum 3 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun