FOTO: Marea artistă a picturii icoanelor pe sticlă, Maria Deac Poenaru din Laz, omagiată la ea acasă, la 90 de ani
În cadrul celei de-a doua zi a Colocviilor de Etnografie şi Folclor “Gheorghe Pavelescu”, ce s-au desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute la Alba Iulia, numeroşi participanţi – reprezentanţi de frunte a etnologiei româneşti, folclorişti, teologi şi etnomuzicologi din toată ţara s-au deplasat duminică în satele Laz, Sebeşel şi Loman, într-o excursie documentară, la rădăcina tradiţiilor şi a picturii pe sticlă.
Ziua a început prin participarea la Sfânta Liturghie la biserica din Petreşti şi cu un frumos spectacol artistic desfăşurat în Căminul Cultural din Sebeşel, unde Ansamblulul Folcloric „Stejarul”, condus de domnul Nelu Sas, în coregrafia doamnei Sorina Fărcaşu, prin dans, versuri şi muzică au prezentat un obicei de coborâre a oilor din munte. Spectacolul a fost întregit prin participarea grupului „Fluieraşii” din Şugag, de la Şcoala Populară de Arte a Centrului de Cultură Augustin Bena Alba.
În continuare, s-a făcut deplasarea la biserica din Laz. Întrucât, în această zi, Biserica Ortodoxă a sărbătorit „Ziua Icoanei”, întreaga delegaţie împreună cu doamna Maria Deac Poenaru au participat la slujba religioasă.
Unul dintre cele mai emoţionante momente l-a constituit aniversarea împlinirii de către Maria Deac Poenaru a vârstei de 90 de ani. Aniversarea propriu-zisă a pictoriţei Maria Deac Poenaru a avut loc în curtea casei domniei sale, unde a fost omagiată de către Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba, care i-a înmânat o plachetă aniversară, de dr. prof. univ. Ilie Moise, de la Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii din Sibiu, care în urmă cu trei ani i-a decernat doamnei Maria titlul de „Tezaur Uman Viu” şi Daniela Floroian – directoarea Centrului de Cultură Augustin Bena, alături de alţi participanţi la lucrările de etnografie de la Alba Iulia.
Excursia delegaţiei s-a încheiat printr-o vizită la stâna din Loman, unde grupul Fluieraşii alături de tineri dansatori ai Ansamblului Folcloric al Căminului Cultural din Loman le-au făcut o primire deosebită oaspeţilor, pe care suntem convinşi că nu o vor uita prea curând. Dovadă fiind, după cum ne-a declarat Gicu Nedea (consilier cultural al CJ Alba), solicitările unora dintre personalităţile participante de a efectua studii şi lucrări de cercetare împreună cu studenţii în judeţul Alba. Gazda a fost primarul comunei Săsciori, Florin Morar, viceprimarul Nicolae Stănuş, doctorul veterinar Nicolae Dan şi Maria Creţu, funcţionar în primăria Săsciori.
Amintim că Icoanele doamnei Maria Poenaru au împânzit lumea, fiind după spusele dânsei doar câteva ţări din lume în care nu are icoane. Membră a Academiei Artelor Tradiţionale din România, în 2011, Maria Deac Poenaru a fost numită de către ministrul Culturii, alături de alte 3 personalităţi ale culturii tradiţionale româneşti- TEZAUR UMAN VIU. Alături de icoanele pe sticlă, Maria Poenariu este şi un iscusit meşter popular, aproape toate cusăturile şi ţesăturile din casă fiind făcute cu mâna dânsei. Ea deţine totodată o colecţie impresionantă de câteva mii de modele de cusătură populară ce se aplicau în trecut pe iile şi cămăşile localnicilor din zona Văii Sebeşului. Întreaga casă a doamnei Maria Deac Poenariu este o adevărată expoziţie de icoane pe sticlă, acestea aparţinând dânsei sau celorlalţi poienari. Din neamul de icoane al poenarilor, d-na Maria este singura fată care a pictat icoane pe sticlă, acest meşteşug fiind primordial apanajul bărbaţilor. În martie 2011, a luat fiinţă Asociaţia care-i poartă numele “Maria Deac Poenaru”.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Societate
23 decembrie 1989: Cea mai sângeroasă zi a Revoluției. 40 de soldați veniți să apere Aeroportul Otopeni au fost uciși
23 decembrie 1989: Cea mai sângeroasă zi a Revoluției. 40 de soldați veniți să apere Aeroportul Otopeni au fost uciși Soții Ceauşescu au fost arestați pe 22 decembrie 1989 şi toată lumea se aştepta ca revoltele să se încheie, dar sângele a continuat să curgă. În acea zi, România a intrat sub spectrul unei ameninţări […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum 2 zile
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum 4 ore
MESAJE de Mos CRACIUN 2024 hazlii. Idei de SMS-uri, URĂRI şi FELICITĂRI amuzante pe care le puteți trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana