FOTO. Ideea care i-a venit unui tânăr din Sebeș după ce a observat ce beau invitații la nunta sa. Acum a transformat-o într-o adevărată afacere
Un tânăr din Sebeş a dezvoltat o afacere după propria sa nuntă, unde a observat că invitaţii au băut mult sirop de soc adus de el şi nu s-au atins de alte sucuri.
„Ideea afacerii mele, cu sirop de soc, s-a născut după propria mea nuntă. Am vorbit cu şeful de sală: ‘Uite, am un sirop bun, răcoritor, de vară’. A strâmbat puţin din nas că nu vrea consumabile din afară, dar şi-a dat seama că nu e carne, ceva perisabil, şi a acceptat. Am văzut că a mers trăsnet. După ce s-a terminat nunta, am vorbit cu el, şi mi-a zis că s-au vândut peste 300 de litri de sirop de soc cu apă, per total, ca băutură răcoritoare. Concentraţie vreo 60 de litri. După 2-3 zile după ce am înapoiat sucurile de la depozitul de la care le-am luat, băiatul mi-a făcut calculul să-i plătesc ce s-a consumat. Şi zice: ‘Bă, tu de câte persoane ai avut nunta?’ S-a consumat extrem de puţin suc acidulat, circa 60 de sticle din socoteala pe care a făcut-o el. Eu am avut nuntă mare, peste 600 de persoane, iar din socoteala mea şi a lui a reieşit că au fost mese care nu s-au atins de sticlele de suc acidulat şi au băut doar sirop. De aici mi-a picat fisa, am zis hai să fac ceva”, a spus Mircea Matei.
Tânărul antreprenor a observat că oamenii preferă produsele naturale, de casă şi a ales să producă şi alte siropuri, de muguri de brad, cătină, mentă, zmeură şi pepene galben.
Cu timpul, „Cămara lui Matei”, afacerea deschisă la Sebeş, a crescut şi comercializează şi dulceţuri, zacuscă, pastă de ardei, murături, sfeclă roşie, conopidă cu gogoşari sau ardei iute în oţet.
Siropul este ambalat în sticle de 0,75 de litri, iar preţurile diferă în funcţie de costul materiei prime.
„12 lei fără TVA cel de soc, mentă şi cel mai scump e de muguri de brad care necesită o cantitate mai mare de materie primă şi muncă pentru prepararea lui, respectiv 25 de lei fără TVA”, a spus antreprenorul de 29 de ani.
El consideră că are o piaţă de desfacere mică, însă nici cheltuielile nu sunt mari, fiind o afacere de familie.
„M-am axat pe magazine pentru că e greu să pun pe curier o sticlă şi un borcan. Sunt mai multe magazine în Alba Iulia care îmi vând produsele, dar şi la Bucureşti, Braşov, iar de săptămâna viitoare o să am şi la Constanţa. Mai sunt şi restaurante, în Sebeş, Timişoara şi Alba Iulia care au nevoie de siropurile mele”, a spus Matei.
Investiţia iniţială nu a fost mare, având în vedere că familia acestuia avea un spaţiu, în care a fost o carmangerie şi unde şi-a amenajat „cămara”.
[nggallery id=6644]
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Foto | Alba Iulia, două săptămâni sub semnul tragediilor rutiere: Două vieți pierdute și un șir de accidente care ridică din nou problema siguranței în trafic
Alba Iulia, două săptămâni sub semnul tragediilor rutiere: Două vieți pierdute și un șir de accidente care ridică din nou problema siguranței în trafic Mai multe accidente rutiere grave într-un interval scurt au readus în prim-plan vulnerabilitatea participanților la trafic în Alba Iulia. Două persoane și-au pierdut viața, iar alte victime au ajuns la spital […]
Noul director interimar al Direcției Cheltuieli din Primăria Alba Iulia. Maria-Alina Petean preia funcția: ,,Are o experiență îndelungată în domeniul financiar al administrației publice”
Noul director interimar al Direcției Cheltuieli din Primăria Alba Iulia. Maria-Alina Petean preia funcția: ,,Are o experiență îndelungată în domeniul financiar al administrației publice” Noul director interimar al Direcției Cheltuieli din cadrul Primăriei Alba Iulia, începând cu data de 1 august 2026, este doamna Maria-Alina Petean, fosta șefă a Serviciului Economic. Despre această numire, Flaviu […]
Care sunt cele 5 comune din Alba unde alegerile locale depind de doar câteva sute de voturi: Date oficiale actualizate
Care sunt cele 5 comune din Alba unde alegerile locale depind de doar câteva sute de voturi: Date oficiale actualizate Harta electorală a județului Alba scoate în evidență depopularea accentuată a comunităților rurale, în special a celor din zona montană. Datele din Registrul Electoral, actualizate la 31 iulie 2026, arată că în cinci comune numărul […]