FOTO| ICOANA Sfinții Petru şi Pavel–COLECȚIA MNUAI, LAZ, SEC–XIX (pictor Ilie Poenaru)

Despre Sfântul Petru se ştie că îl însoţeşte des pe Dumnezeu în drumurile sale pe pământ şi că ţine Cheile de la poarta Raiului. În această zi se fac târguri şi se dă de pomană pentru morţi, și apar licuricii.         

Citește și: Mesaje de Petru si Pavel. Urari de Petru si Pavel. Felicitari de Petru și Pavel   

Se zice că Sfinţii Petru şi Pavel stau pe lună, unul de-a dreapta lunii şi unul de-a stânga. Numele lui Petru este pus în legătură cu piatra. Petru fierbe, frământă trei zile piatra ca să nu se strice câmpurile oamenilor. La judecată, Petru se află mereu alături de Dumnezeu.  Într-o legendă se spune că unul, Cucu, i-a furat caii lui Sânpetru. Ca să-l ajute Dumnezeu îi dă Sfântului câini voinici cu care să-l prindă pe hoţ. În pădure e întuneric beznă, iar Petru nu vede nimic, atunci se roagă la Dumnezeu să-i trimită licuricii. Apostolul Pavel a fost un om învăţat, rabin. Se numea Saul şi îi prigonea pe cei care mărturiseau credinţa in Iisus. În drum spre cetatea Damascului, are o vedenie în urma căreia se converteşte , devenind un zelos propovăduitor al credinţei în Hristos. Face drumuri lungi şi obositoare, este întemniţat şi bătut. Din Epistolele sale s-au păstrat paisprezece. Moare şi el ca mucenic: i se taie capul cu sabia în ziua răstignirii lui Petru.

Citeşte şi: MESAJE de SFANTUL PETRU si PAVEL • SMS-uri de „la mulţi ani” de Sfinţii  Apostoli Petru şi Pavel • Urări și felicitări de onomastică frumoase de Sfântul Petru și Pavel. Texte cu mesaje haiose de Sf. Petru și Pavel.

NEDEILE (TÂRGURILE)

Cea mai mare densitate a nedeilor s-a aflat în blocul carpatic format din masivele Retezat, Şuranu şi Parâng ca urmare a faptului că aici sunt cele mai întinse păşuni alpine.

Nedeile se organizau la confluenţa plaiurilor prin care satele din vale urcau la anumite date spre înălţimile cu nedei: „… la Bătrâna se întâlneşte plaiul satelor de pe apa Orăştiei cu cel din părţile Cugirului şi cu cel dinspre Pian şi Loman. La Şureanu urcă plaiurile şi potecile din Valea Jiului, dar şi cel din părţile Cugirului şi Sebeşului, La Poiana Muierii se întâlnesc drumurile de pe Sebeş şi Valea Frumoasei cu cele din Munţii Cindrelului, din Valea Lotrului, de pe Jiuri dar şi de peste Urdele, dinspre Novacii Gorjului. O lume întreagă circulă vara, încoace şi încolo, pe aceste plaiuri, numite uneori „cărări”…

Citeşte şi: Obiceiuri de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel • Tradiţii de Sfântul Petru si Pavel • Superstiţii de Sfinţii Petru şi Pavel • Moşii de SÂNPETRU

Mai trebuie să precizăm că nedeile aveau loc la date fixe, strâns legate de calendarul pastoral, stabilit prin tradiţie, pe baza ciclului de vegetaţie. Primele nedei se făceau la Sânziene (24 iunie), deci la vreo lună după ieşitul oilor la munte. Ele se ţineau la Măgura Haţeganilor şi la Poiana Muierii. La Sânchetru (29 iunie), la sărbătoarea oierilor şi „când aveau poienarii târgul lor” nedei vestite se făceau la Şureanu şi la Vârfu lui Pătru.

La Sântilie (20 iulie), dat la care se termină miţuitul mieilor şi se aducea prima tranşă a produselor de la stână, nedeile se făceau la Şureanu, iar mai înainte şi la Poiana Muierii. La Sântămărie Mare (15 august) aveau loc nedeile de sfârşit de sezon pastoral, când veneau cei din sate la stână pentru împărţirea brânzei. Atunci se făceau nedei la Şureanu şi la Obârşia Lotrului.

Pregătirile pentru nedeie începeau cu câteva săptămâni înainte când se auzea din om în om: „Vine nedeia!” se înteţeau ştafetele între stâni  ca să nu lipsească ciobanii şi mai ales băciţele de la sărbătoarea munţilor.

La aceste nedei participau ciobani din toţi Munţii Mărginimii dar şi din celelalte regiuni cu acces spre înălţimi, cea mai mare nedeie fiind cea de la Poiana Muierii dovadă şi mărturiile ample despre ea. Această nedeie ca şi celelate erau, totodată,  şi un târg adevărat la care venau negustori din Vechiul Regat, căci poiana era legată cu drum bun de ţară. Mărfurile aduse erau folositoare păstrilor: găleţi, strecurători, brăcii, brice, fluiere, opinci, cârpe, joljuri, brâne, cingători şi verdeţuri şi fructe ce lipseau pe munte. Se mai aduceau oale, ploşti, pieptare, cojoace, nojiţe, curele, căpestre, şerpare, pălării, căciuli, topoare, seceri, ţesale, custuri, vase de lemn etc. Se ofereau spre vânzare şi produsele stânilor: unt, brânză, jintiţă, caş etc.

La nedei jucau, petreceau şi se băteau. Cearta pornea mai ales din ambiţie şi pentru că nu le ajungeau fetele sau pentru păşuni. Jocurile tradiţionale erau bătuta, haţegana, munteneşte şi învârtita. Melodiile erau interpretate la fluier. Jucau până seara când plecau fiecare la stânele lor.

Nu de puţine ori între fete şi feciori se infiripa o relaţie statornică şi ajungeau să se căsătorească. Mărturiile atestă, fiind faptul că unii mărgineni veneau la nedeie şi să-şi „rostuiască”  fetele, adică să pună la cale cumetriile şi, în timp ce tinerii jucau şi se veseleau, părinţii încep târguiala pentru zestre.

Dacă tinerii se plac, „se juruiesc să se lege pe viaţă” la nedeia viitoare sau chiar la cea din acest an. De altfel documentele austriece scriu că exista chiar şi o bisericuţă pe muntele Coasta Bengii, aproape de izvoarele Latoriţei unde se oficiau căsătoriile contractate la nedeile de pe munte. „Luatul” de la nedeie era o practică frecventă şi în munţii Sebeşului.

Reproducem un fragment din concluziile la care ajunge Gheorghe Pavelescu în studiul său: „Nedeia este o manifestare complexă, cu caracter pastoral, ce are loc pe înălţimi montane, desfăşurându-se în timpul sărbătorilor de vară: Sânziene, Sânpetru, Sf. Ilie şi mai rar la Sf. Mărie Mare. Ea este în primul rând o ocazie de petrecere pentru tineret, care face cunoştinţe noi cu vădite intenţii matrimoniale.

Nedeia era şi „Târg”, ocazie de desfacere a unor produse artizanale necesare mai ales omului de la munte, dar şi vânzări de alimente, băuturi şi fructe. Nedeia îndeplinea şi un rol de instituţie socială, căci atunci se rezolvau şi unele litigii personale – sentimentale sau economice – şi de încălcare a păşunatului. Veselia şi bucuria, dansul şi cântecul erau notele dominante ale nedeilor.

ADRIANA ȚUȚUIANU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI