FOTO: „Gheţarul de la Focul Viu” – o comoară a Munţilor Apuseni. Peştera care „arde” cu razele soarelui
Peştera Focul Viu sau după cum i se mai spune „Gheţarul de la Focul viu” este o adevărată comoară a Munţilor Apuseni. Numele peşterii vine de la faptul că razele soarelui se răsfrâng pe grupurile de stalagmite şi provoacă reflexii scânteietoare.
Cei care doresc să viziteze acestă minune a naturii o pot face atât din judeţul Alba, cât şi din judeţul Bihor. Peştera se află pe Valea Galbenă, pe culmea care separă spre sud Groapa de la Bârsa de bazinul Văii Galbena, la o altitudine de 1165 metri.
Intrarea în peşteră se găseşte la numai 550 m spre NV – V faţă de Vârful Piatra Galbenii. Intrarea este mică şi se găseşte la baza unui perete de stâncă.
Este formată din două săli: Sala Mare are 68 de metri lungime şi 46 m înălţime şi adăposteşte un bloc de gheaţă fosilă. Este iluminată de deasupra printru-un horn uriaş deschis.
Prin fereastra din tavan intră suficientă lumină pentru a dezvălui spendoarea bucăţilor stalagmitice de gheaţă care se află în partea opusă intrării în peşteră. În jurul prânzului, razele de soare creează o scenă de basm.
Este al treilea gheţar ca mărime din România, după Gheţarul Scărişoara şi avenul Bortig, cu un volum de 25.000 metri cubi de gheaţă.
Gheaţa se păstrează în peşteră datorită faptului că tavanul este deschis şi invită aerul rece înăuntru şi fiind lipsită de ventilaţie aerul se păstrează rece în tot timpul anului.
Peştera este parţial amenajată fiind relativ uşor de vizitat. În descrierile turistice vechi peştera purta numele de Peştera Eschimoşilor.
Un alt obiectiv turistic care merită vizitat în vecinătate sunt Cetăţile Ponorului.
Gheţarul de la Focul Viu este semnalat în lucrările turistice publicate de J. Czârân la începutul secolului, descris cu mai multă îngrijire de V. Puscariu în 1934 şi cercetat din punct de vedere ştiinţific de Institutul de Speologie din Cluj începînd din 1948. Planul detaliat al cavităţii a fost executat de L Viehmann şi M. Serban.
[nggallery id=3421]
Sursa foto: romania-obiectiveturistice.blogspot.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Luna septembrie: Datini, tradiții și obiceiuri românești în anotimpul roadelor Toamna începe de la Sfânta Maria Mică, 8 septembrie, în tradiția populară și durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună toamna târziu, se zice că Sf. Ilie se întoarce acasă cu carul plin de păpușoi. Cea mai frumoasă legendă a toamnei este chiar […]
31 august: Ziua Limbii Române Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamată, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române. Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, […]
Nume care se sărbătoresc de SFÂNTUL ALEXANDRU 2025. La mulți ani celor care își serbează onomastica!
Numele sărbătoriților de Sfântul Alexandru 2025, inclusiv numele derivate: Alexandra, Alecu, Lexi, Lixandru, Lixandra, Lisandru, Lisandra, Sandru, Sandra, Alexandrin, Alexandrina, Sandrina, Sandu, Sanda, Sandel, Sanducu, Ducu, Dutu, Saşa, Alessandra În 30 august, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Alexandru. Numele Alexandru reproduce vechiul nume persan Aleksandros. În Grecia antică, cea mai veche atestare provine din […]