Opinii - Comentarii

FOTO: „Gheţarul de la Focul Viu” – o comoară a Munţilor Apuseni. Peştera care „arde” cu razele soarelui

Ioana Oprean

Publicat

în

Peştera Focul Viu sau după cum i se mai spune „Gheţarul de la Focul viu” este o adevărată comoară a Munţilor Apuseni. Numele peşterii vine de la faptul că razele soarelui se răsfrâng pe grupurile de stalagmite şi provoacă reflexii scânteietoare.

Cei care doresc să viziteze acestă minune a naturii o pot face atât din judeţul Alba, cât şi din judeţul Bihor. Peştera se află pe Valea Galbenă, pe culmea care separă spre sud Groapa de la Bârsa de bazinul Văii Galbena, la o altitudine de 1165 metri.

Intrarea în peşteră se găseşte  la numai 550 m spre NV – V faţă de Vârful Piatra Galbenii. Intrarea este mică şi se găseşte la baza unui perete de stâncă.

Este formată din două săli: Sala Mare are 68 de metri lungime şi 46 m înălţime şi adăposteşte un bloc de gheaţă fosilă. Este iluminată de deasupra printru-un horn uriaş deschis.

Prin fereastra din tavan intră suficientă lumină pentru a dezvălui spendoarea bucăţilor stalagmitice de gheaţă care se află în partea opusă intrării în peşteră. În jurul prânzului, razele de soare creează o scenă de basm.

Este al treilea gheţar ca mărime din România, după Gheţarul Scărişoara şi avenul Bortig, cu un volum de 25.000 metri cubi de gheaţă.

Gheaţa se păstrează în peşteră datorită faptului că tavanul este deschis şi invită aerul rece înăuntru şi fiind lipsită de ventilaţie aerul se păstrează rece în tot timpul anului.

Peştera este parţial amenajată fiind relativ uşor de vizitat. În descrierile turistice vechi peştera purta numele de Peştera Eschimoşilor.

Un alt obiectiv turistic care merită vizitat în vecinătate sunt Cetăţile Ponorului.

Gheţarul de la Focul Viu este semnalat în lucrările turistice publicate de J. Czârân la începutul secolului, descris cu mai multă îngrijire de V. Puscariu în 1934 şi cercetat din punct de vedere ştiinţific de Institutul de Speologie din Cluj începînd din 1948. Planul detaliat al cavităţii a fost executat de L Viehmann şi M. Serban.

[nggallery id=3421]

Sursa foto: romania-obiectiveturistice.blogspot.ro

Salvează

Salvează

Salvează


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor

Ioana Oprean

Publicat

în

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

2 februarie: Ziua Mondială a Zonelor Umede

Ioana Oprean

Publicat

în

La 2 februarie, sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel semnarea, în 1971, a Convenției Ramsar, un tratat internațional asupra zonelor umede adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, de pe malul Mării Caspice. România a aderat la Convenția Ramsar la 21 septembrie 1991, prin înscrierea Deltei Dunării pe lista siturilor […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Sărbătoare în 2 februarie: Întâmpinarea Domnului, Stretenia sau Ziua Ursului. Tradiții și superstiții

Ioana Oprean

Publicat

în

Sărbătoare în 2 februarie: Întâmpinarea Domnului, Stretenia sau Ziua Ursului. Tradiții și superstiții În fiecare an, la 40 de zile de la Crăciun, pe 2 februarie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Întâmpinarea Domnului. Sărbătoarea religioasă cinsteşte ziua ducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim. Tot în această zi spiritualitatea populară păstrează sărbătoarea numită Stretenie sau Ziua Ursului. […]

Citește mai mult