Opinii - Comentarii

FOTO: „Gheţarul de la Focul Viu” – o comoară a Munţilor Apuseni. Peştera care „arde” cu razele soarelui

Ioana Oprean

Publicat

în

Peştera Focul Viu sau după cum i se mai spune „Gheţarul de la Focul viu” este o adevărată comoară a Munţilor Apuseni. Numele peşterii vine de la faptul că razele soarelui se răsfrâng pe grupurile de stalagmite şi provoacă reflexii scânteietoare.

Cei care doresc să viziteze acestă minune a naturii o pot face atât din judeţul Alba, cât şi din judeţul Bihor. Peştera se află pe Valea Galbenă, pe culmea care separă spre sud Groapa de la Bârsa de bazinul Văii Galbena, la o altitudine de 1165 metri.

Intrarea în peşteră se găseşte  la numai 550 m spre NV – V faţă de Vârful Piatra Galbenii. Intrarea este mică şi se găseşte la baza unui perete de stâncă.

Este formată din două săli: Sala Mare are 68 de metri lungime şi 46 m înălţime şi adăposteşte un bloc de gheaţă fosilă. Este iluminată de deasupra printru-un horn uriaş deschis.

Prin fereastra din tavan intră suficientă lumină pentru a dezvălui spendoarea bucăţilor stalagmitice de gheaţă care se află în partea opusă intrării în peşteră. În jurul prânzului, razele de soare creează o scenă de basm.

Este al treilea gheţar ca mărime din România, după Gheţarul Scărişoara şi avenul Bortig, cu un volum de 25.000 metri cubi de gheaţă.

Gheaţa se păstrează în peşteră datorită faptului că tavanul este deschis şi invită aerul rece înăuntru şi fiind lipsită de ventilaţie aerul se păstrează rece în tot timpul anului.

Peştera este parţial amenajată fiind relativ uşor de vizitat. În descrierile turistice vechi peştera purta numele de Peştera Eschimoşilor.

Un alt obiectiv turistic care merită vizitat în vecinătate sunt Cetăţile Ponorului.

Gheţarul de la Focul Viu este semnalat în lucrările turistice publicate de J. Czârân la începutul secolului, descris cu mai multă îngrijire de V. Puscariu în 1934 şi cercetat din punct de vedere ştiinţific de Institutul de Speologie din Cluj începînd din 1948. Planul detaliat al cavităţii a fost executat de L Viehmann şi M. Serban.

[nggallery id=3421]

Sursa foto: romania-obiectiveturistice.blogspot.ro

Salvează

Salvează

Salvează


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

19 martie: Ziua paşaportului românesc

Ioana Oprean

Publicat

în

19 martie: Ziua paşaportului românesc Anual, la 19 martie, este sărbătorită Ziua paşaportului românesc, dată la care, în anul 1912, regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege modernă referitoare la paşapoarte, denumită ”Lege asupra paşapoartelor”. Documentul de călătorie românesc cunoscut sub termenul de paşaport fusese menţionat, pentru prima dată, […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

18 martie: Inventatorul român Traian Vuia realizează, la Paris, primul zbor autopropulsat

Ioana Oprean

Publicat

în

18 martie: Inventatorul român Traian Vuia realizează, la Paris, primul zbor autopropulsat Traian Vuia (n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria – d. 3 septembrie 1950, București, România) a fost un inventator român, pionier al aviației mondiale. Pe data de 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

17 martie: Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu. Tradiții și obiceiuri de Ziua Șarpelui

Ioana Oprean

Publicat

în

17 martie: Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu. Tradiții și obiceiuri de Ziua Șarpelui Pe 17 martie este pomenit în calendarul creştin ortodox Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu, fiind considerat făcător de minuni pe ape şi celebrat de pescari, la începutul anului piscicol. În calendarul popular românesc este cunoscută sărbătoarea numită […]

Citește mai mult