FOTO Directorul Arhivelor Naţionale, Ioan Drăgan, la Alba Iulia: Ghidul bilingv al fondurilor arhivistice privind Transilvania, tot mai aproape de finalizare

Directorul Arhivelor Naţionale ale României, dr. Ioan Drăgan, a prezentat astăzi la Alba Iulia, stadiul de realizare al Ghidului bilingv româno-maghiar al fondurilor arhivistice din Transilvania până la 1918. Este vorba despre un proiect demarat în anul 2011, în colaborare cu Arhivele Naţionale din Ungaria, care va cuprinde o descriere succintă a ceea ce conţin fondurile arhivistice privind istoria Transilvaniei, istoria comună a celor două ţări în perioada de referinţă (secolul XIII – 1918) şi care va avea o structură bilingvă.

În cadrul conferinţei, ce a avut loc la sediul judeţean Alba al Arhivelor Naţionale din Alba Iulia, Ioan Drăgan a declarat că până în acest moment, “partea maghiară a anunţat 4 volume, care vor cuprinde documente din arhiva naţională maghiară, unde este şi fondul istoric al Transilvaniei. De asemenea, fonduri din arhiva militară cu privire la Transilvania, din Ministerul Apelor şi Mediului, vor fi incluse în primul primul volum. Vor fi apoi volume dedicate bibliotecii şi colecţiilor academiei maghiare şi arhivelor judeţene din Ungaria, unde sunt numeroase fragmente sau chiar fonduri întregi cu privire la Transilvania, mai ales în judeţele din apropierea graniţelor, cum este judeţul Hajdu Bihar, cu sediul la Debrecen, care are o parte importantă a arhivei vechiului judeţ Bihor, judeţ care a fost împărţit în două,o parte  în România şi o parte în Ungaria, fiind cel mai mare din vechea Ungarie ca întindere”.

 În judeţul Alba s-a reuşit până în acest moment să se realizeze descrierile pentru toate fondurile arhivistice, urmând doar ca acestea să fie ordonate, şi până la sfârşitul anului se speră ca volumul să fie editat.

 „În  Alba am reuşit până acum să facem descrierile pentru toate cele 642 de  fonduri pe care le avem, doar că va trebui să le ordonăm tematic şi să le facem indicii, adică tot ce trebuie la un instrument ştiinţific viabil. Având în vedere că Alba este primul judeţ alfabetic din ţară, sperăm ca anul acesta să apară volumul judeţului nostru, iar bucuria noastră va fi cu atât mai mare cu cât volumul de la Alba va avea şi prefaţa consacrată situaţiei arhivelor naţionale din România. Asta înseamnă un plus de imagine, pentru că mai mult ca sigur, cine va vrea să vadă o situaţie de ansamblu va trebui, pe lângă judeţul care-l interesează, să acceseze cel puţin, dacă nu să-şi procure, şi ghidul judeţului Alba”, a declarat Dana Zecheru, şef serviciu Arhivele Naţionale Alba.

 Ioan Drăgan a întărit ideea Danei Zecheru, menţionând că  “judeţul Alba este deschizător de serie şi că prin urmare primele pagini ale volumului judeţului  vor fi dedicate arhivelor din România, în general, şi a celor din Transilvania în special, ceea ce nu se va mai repeta în celelalte volume decât într-o formulă foarte rezumativă şi asemănătoare în toate celelalte.”

 Directorul Arhivelor Naţionale consideră că acest proiect este extraordinar de important, precizând că la încheierea acestei lucrări se va avea o imagine a surselor arhivistice privitoare la Transilvania, atât din România cât şi din Ungaria.

 Situaţia nu va fi exhaustivă, ea va fi realizată doar cu capacitatea de lucru a arhivelor naţionale din România şi Ungaria

 Potrivit acestuia, în România, Arhivele Naţionale deţin, de regulă, aproape toate fondurile şi colecţiile din perioada dinainte de 1918. Însă sunt şi mici excepţii: „anumite eparhii, biserici mai cu seamă,  instituţii, muzee, arhiva militară, arhiva diplomatică, biblioteca academiei, care conţin, chiar şi la noi, documente care nu vor intra în acest ghid, după cum în Ungaria nu vor intra de pildă arhivele bisericeşti, care sunt acolo foarte importante şi care nu au fost preluate la arhivele statului decât în mică măsură.  Prin urmare, situaţia nu va fi exhaustivă, ea va fi realizată doar cu capacitatea de lucru a arhivelor naţionale din cele două ţări”, a declarat Ioan Drăgan.

 Pentru Ghidul bilingv al fondurilor arhivistice din Transilvania până la 1918, partea română se ocupă de toate fondurile şi colecţiile din arhivele din Transilvania, în toate cele 16 judeţe de la Nord şi Vest de Carpaţi sau în alte Direcţii Judeţene în care se găsesc fonduri constituite din Transilvania şi în Arhivele Naţionale de la Bucureşti, iar partea maghiară şi-a asumat acelaşi lucru pentru judeţele aflate pe graniţa cu România şi fondul de la Arhivele Naţionale din Budapesta.

 Până în acest moment, niciun cercetător român nu are un instrument în limba română în ceea ce priveşte arhivele din Ungaria

  “Acest ghid este foarte important fiindcă, de pildă, cercetătorul român, până la această oră,  nu are niciun instrument în limba română, în ce priveşte descrierea arhivelor din Ungaria. Pe de altă parte, istoria celor două ţări este atât de puternic întrepătrunsă până la 1918, că am putea spune că nu există pe teritoriul Transilvaniei arhive publice care să nu fie de interes într-o parte măcar a unor fonduri şi colecţii pentru cercetătorii istoriei maghiare din perioada respectivă, după cum în Ungaria cu siguranţă că nu există nicio arhivă judeţeană în care să nu găsim documente despre Transilvania”, precizează directorul Arhivelor Naţionale.

 Schimburi de informaţii cu statele vecine, pentru a face servicii cercetătorilor români şi ştiinţei istorice naţionale

 Ion Drăgan consideră că pentru a aduce şi a face servicii cercetătorilor români şi ştiinţei istorice naţionale trebuie ca Arhivele Naţionale ale României să aibă cea mai bună relaţie cu arhivele din statul vecin. „În primul rând să ştim ce-i acolo, în linii mari, că nu facem schimb de documente, să nu creadă cineva, se fac schimburi de informaţii”, a precizat acesta, spunând că  prin organizarea acestor şedinţe comune ale comisiilor operative de lucru română şi maghiară pentru acest proiect, a aflat că într-un oarecare judeţ din Ungaria se află o bucată din arhiva judeţului Hunedoara, despre care nu ştia nimeni, şi că în alt judeţ au rămas vreo 300-400 de documente medievale din arhiva oraşului Bistriţa, care se află actualmente la arhivele din Cluj. „Noi ştiam că  în timpul războiului, când clădirea arhivelor din Bistriţa a fost evacuată de armata şi administraţia maghiară care ocupa nordul Transilvaniei, a fost adus în România tot fondul, dar de fapt mai rămăseseră câteva cutii rătăcite, dosite, căzute din autocamion la transport…”, a declarat Ioan Drăgan.

 Din seria evenimentelor programate în scopul realizării proiectului face parte şi reuniunea desfăşurată la Nyiregyhaza, în perioada 25-27 martie a.c., a Comisiei Operative română şi maghiară. Comisia română a fost condusă de Ioan Drăgan, directorul ANR, iar cea maghiară de către Zsuzsanna Miko, director general al Arhivelor Naţionale ale Ungariei. În cadrul întâlnirii s-a convenit finalizarea primelor volume prezentând fonduri şi colecţii din România şi Ungaria în cursul semestrului al II-lea al anului în curs, încât să fie publicate în primele luni ale anului 2014.

 Acest proiect se înscrie într-o direcţie mai amplă a arhivelor naţionale din România, care priveşte dezvoltarea relaţiilor internaţionale, cu alte arhive din apropierea ţării noastre, sau mai de departe, în interesul perfecţionării activităţii . „În felul acesta ne perfecţionăm activitatea şi în acelaşi timp suntem mai ultili celor interesaţi din lumea ştiinţifică”, a declarat Ioan Drăgan la Alba Iulia.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI