FOTO: De ”Ziua națională Brâncuși”, cugireanul George Pădurean i-a dat aripi Coloanei Infinitului, în… Australia

”Du-te! îmbrățișează Columna infinirii cu palmele mâinilor deschise. Apoi, înălţându-ţi ochii, privește-o și vei cunoaște, astfel, într-adevăr,sinele cerului.” (Constantin Brâncuși)

Pe 19 Februarie 2016, pentru prima dată în România post-decembristă, s-a sărbătorit cu fast național 140 de ani de la nașterea marelui artist Constantin Brâncuși, membru postum al Academiei Române. Emblemă națională și geniu creator, moștenirea lui Brâncuși în lumea artei internaționale nu are egal. Coloana (recunoștinței) fără sfârșit, Masa tăcerii, Poarta sărutului, Păsărea Măiastră, Muza adormită, Domnișoara Pogany, Pasărea în văzduh, ciclul Ovoidului, busturi, o enumerare care poate continua, în lumină, spre cer, nesfârșit….

Iar ziua națională Brâncuși i-a bucurat atât pe românii din țară, cât și pe cei de pretutindeni, păsări măiestre care și-au luat zborul spre un tărâm al mai binelui. Pe neobositul admirator al lui Brâncuși, cugireanul George Pădurean, ziua națională a idolului său l-a găsit cu câteva replici ale operelor brâncușiene, finisate. Creațiile persoanele inspirate din opera lui Brâncuși nu sunt create din piatră ci din inox, o materie primă specifică orașului său natal, Cugirul. În plus, opera brâncușiană a prins viață la antipozi, tocmai în Canberra, Australia, acolo unde a ales să-și trăiască viața admiratorul lui Brâncuși. Despre fiecare dintre operele sale, George Pădurean spune că sunt ”Iubirea mea, pasiunea mea, respectul meu plătit cu muncă și sudoare”. Despre coloana infinitului, cu aripile strânse sub formă de inimă, George spune că se numește ”Spirit liber – Omagiu” și este prima creație de acest fel, înaltă de 1 m. ”Această coloană cu aripi a fost donată unei persoane în Melbourne, mă îndoiesc că ea încă mai o are” spune zâmbind George.

Un artizan al sudurii în inox, cugireanul are o invenţie patentată în Grecia şi Australia pentru malaxoarele de măsline. Acum el lucrează pentru departamentul australian de ştiinţă şi tehnologie. George Sorin Pădurean s-a născut în 25 noiembrie 1965 în comuna Cioara/Sat Tartaria/Raionul Hunedoara. Înainte de 1989, meseriaşii care lucrau în uzinele de la Cugir erau celebri în toată ţara. Experienţa şi precizia cu care munceau i-a făcut celebri nu numai pentru maşinile de spălat, maşinile de cusut, subansamblele pentru industrie sau armamentul de luptă sau vânătoare ci şi pentru „fuşeraiele” create din materiale refolosibile, specifice procesului tehnologic din UMC. Celebrele cuţite de vânătoare, bricege multifuncţionale, pixuri, farfurii, toporişti, maşini de făcut cârnaţi sau tăiţei. „Se pare că am fost norocos într-un fel special: prima mea muncă a fost strungar la Secţia Sculărie I, fabrica de jos. Am şi în zi de azi carneţelul meu de pe vremea când lucram la Sculărie cu detaliile tehnice (cote şi desene)”.

*Brâncuși, prima și ultima dragoste

„Ce m-a ţinut în viaţă, a fost pasiunea mea pentru sudură. Constantin Brâncuşi a fost şi este inspiraţia mea personală. Coloana Infinitului este opera lui Brâncuşi care mă instigă mereu. Sunt norocos: viaţa îmi este marcată total de ultimul job dobândit, în departamentul guvernamental australian de ştiinţă şi tehnologie. Singurul lucru care m-a ţinut mereu pe linia de plutire a fost şi este meseria şi pasiunea mea pentru sudura inoxului, pasiunea mea pentru artistul nostru român: Maestrul Constantin Brâncuşi. Brâncuşi văzut cu ochiul unui om simplu, cu ochiul unui nou născut. Simt în mine pasiune şi dorinţa de a descoperi geometria şi secretul Coloanei Infinitului…”. (N.I.T.)

[nggallery id=1662]

 

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---