FOTO: Costume populare vechi, de 100 de ani și legătura dintre om și pământ, la expozițiile etnografice din Beldiu, Căpud și Pețelca. Autoritățile și locuitorii din zona Teiușului, păstrează viu sufletul satului
Costume populare vechi, de 100 de ani și legătura dintre om și pământ, asta găsești la expozițiile etnografice din Beldiu, Căpud și Pețelca. Oamenii de aici păstrează viu sufletul civilizației sătești.
Satele Beldiu, Căpud și Pețelca, care aparțin de orașul Teiuș, fac legătura între trecut și prezent. Acolo, lumea satului își mai păstrează încă vie respirația prin expozițiile etnografice care doresc să surprindă cât mai mult din spiritul vremurilor de altădată, dar și de a le arăta oamenilor care trec pe aici, care trec pragul acestor lăcașuri, cum era viața țăranului român.
Expozițiile etnografice cuprind costume populare de peste 100 de ani, specifice zonei văii Mureșului Mijlociu, cu ia țesută cu romb, model care semnifică legătura dintre om și pământ.
Într-o cameră este aşezat un pat, în alta, pătuţul pentru copil. Lângǎ acestea stǎ rǎzboiul de ţesut, fără de care nu se puteau confecționa hainele, covoarele sau preșurile, cu toate obiectele care ţin de acest meşteşug, precum și vârtelnița şi lada de zestre.
Întregesc atmosfera obiectele care erau nelipsite din fiecare gospodărie: oalele din lut, covata pentru frământat pâinea, fedeleșul pentru apă, nenumăratele unelte agricole folosite la munca câmpului – furca, sapa, jugul pentru boi, mașina de semănat, bătătorul pentru struguri.
Ii, cătrințe, pieptare, pantaloni din lână pentru bărbați, ladă de zestre, tiglăzău, icoane vechi, toate donate de către locuitorii satelor și așezate, rânduite cu grijă și dragoste de către trei femei cu suflet: Luminița Ciorbea, Cristina Man și Marcela Tricu.
”Am ajutat la înființarea acestor muzee din dorinţa de a le reaminti oamenilor de unde au plecat, sau de a le readuce aminte de vremurile de demult apuse. Însă, cu toate că suntem conştienţi de cele petrecute în trecut, este important să ne bucurăm de prezent şi să sperăm la viitor”, spune Cristina Man, referent cultural.
Cei care doresc o călătorie vizuală în timp, un miros de casă autentică de la sat, să-și aducă aminte de copilărie sau de bunici, merită să caute aceste locuri de mare încărcătură tradițională.
[nggallery id=5955]
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
Alba Iulia capitala patrimoniului românesc pentru două zile: Ce spune primarul Pleșa despre participarea la Conferința Rohaereditas
Alba Iulia capitala patrimoniului românesc pentru două zile: Ce spune primarul Pleșa despre participarea la Conferința Rohaereditas Timp de două zile, Alba Iulia urmează să fie capitala patrimoniului românesc. Ministerul Culturii organizează Conferinta Rohaereditas la care participă și primăria Alba Iulia. „Alba Iulia este, pentru două zile, capitala patrimoniului românesc, aici desfășurându-se Conferința ROHAEREDITAS, organizată […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFÂNTUL GHEORGHE 2024: Peste 900.000 de români își serbează onomastica în 23 aprilie
-
Opinii - Comentariiacum 4 ore
Floriile 2024. Duminica Floriilor Ortodoxe și Catolice 2025, 2026. Obiceiuri, tradiții și superstiții
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Legendele Sfântului Gheorghe. Cum l-a înfrânt pe balaur şi de ce nu este bine să dormim în această zi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Cui îi spunem „La mulți ani!” de Sfântul Gheorghe: Nume care se serbează în ziua Sfântului Mare Mucenic, purtătorul de biruință
-
Curier Județeanacum 2 zile
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024: URARI și FELICITARI pentru cei dragi care își sărbătoresc onomastica