FOTO: Celula în care a fost întemnițat Horea, conducătorul răscoalei din 1784, unul dintre cele mai vizitate obiective din Alba Iulia

celula lui Horea05Unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Alba Iulia, pe lângă Sala Unirii, Muzeul Național, Catedrala Romano-Catolică și Ortodoxă este celula eroului răscoalei de la 1784, Horea, care se află în partea superioară a Porții a III-a a Cetății.

Celula în  care a fost ținut martirul înainte de a fi tras pe roată a fost redată publicului în primăvara anului 2010, fiind o bună perioadă închisă pentru restaurare. Ei bine, nu de puține ori am întâlnit turiști, care au vizitat obiectivul sus menționat, fluxul mare al vizitatorilor fiind confirmat și de cei care administrează Traseul celor Trei Fortificații. Obiectivul era foarte vizitat și înainte de a fi închis, în anii `90.

În memoria martirilor Horea, Cloșca și Crișan a fost ridicat Obeliscul care le poartă numele, celula lui Horea26situat în fața Porții a III-a, fapt ce i-a determinat pe unii dintre conjudețenii să creadă că acolo au fost întemnițați cei trei. Acest lucru este imposibil, monumentul fiind ridicat la mai bine de 100 de ani după execuția celor trei.

Celula în care a fost întemnițat pentru câteva luni principalul conducător al răscoalei țărănești are o suprafaţă de patru-cinci metri pătraţi, două ferestre mici şi o uşă din metal. În interior se află bustul lui Horea și o placă comemorativă.

Escortarea lui Horea și Cloșca spre Alba Iulia

Conform declarațiilor celor care au participat la prinderea celor doi căpitani, spre deosebire de Cloșca, Horea nu a opus rezistență. Înainte de a fi legat, acesta a reușit să arunce în foc celula lui Horea20hârtiile pe care le avea la sân. În 30 decembrie 1784 au fost aduși în lanțuri la Abrud, iar în 2 ianuarie 1785 au fost încarcerați în cetatea de la Alba Iulia. Crișan, deghizat în cerșetor a fost prins și el în 30 ianuarie 1785.

Răscoala din 1784, numită și „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. La ea au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munți Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari, preoți etc. Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național. A izbucnit la 1 noiembrie 1784, în satul Curechiu, Hunedoara, și s-a încheiat la sfârșitul lui decembrie 1784, când Horea și Cloșca au fost capturați de către autorități.

Vasile Ursu Nicula, cunoscut sub numele de Horea, era iobag cameral pe domeniul Zlatnei și în momentul izbucnirii răscoalei avea vârsta de 54 de ani. În testamentul său a declarat că era căsătorit cu Ilina și avea doi fii, Ion și Luca.

Din cauza agravării situației iobagilor din zona Munților Apuseni, Horea a fost rugat de către aceștia să adreseze plângerile lor direct împăratului austriac Iosif al II-lea. În acest scop el a făcut patru călătorii la Viena în anii 1779, 1780, 1782 și 1783. Plângerile iobagilor vizau robota excesivă, sporirea taxelor fiscale și a contribuțiilor militare, anularea unor drepturi mai vechi și abuzurile comise de oficiali.

Fiind trădați de oamenii lor de încredere Horea și Cloșca au fost prinși în pădurea Scorușet (Munții Gilăului) la 27 decembrie 1784. Ei fost aduși și întemnițați în cetatea de la Alba Iulia. La 26 februarie 1785 a fost pronunțată sentința conducătorilor răscoalei conform căreia aceștia au fost condamnați la moarte prin frângerea cu roata.

Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost supuși celei mai grele pedepse prevăzută de Constitutio Criminalis Theresiana, prin frângerea cu roată. În ziua de 28 februarie, orele 9:00, a început procesiunea execuției. Horea și Cloșca au fost transportați în două care separate, având alături până în momentul execuției pe preotul Rațiu din Maierii Bălgradului. Procesiunea era încadrată de un escadron de cavalerie de Toscana și aproximativ de 300 de pedestrași și husari. Pe Dealul Furcilor (astăzi Dealul lui Horea), în jurul podiumului amenajat, au fost aduși cu forța între 2.500-3.000 de iobagi români, câte trei tineri și trei bătrâni, din peste 400 de sate din cele patru comitate apropiate, unde s-au desfășurat principalele evenimente ale răscoalei.

celula lui Horea29Execuția prin tragere pe roată s-a desfășurat după un ritual dinainte stabilit. Mai întâi a fost executat Cloșca care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat 4 lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul, un țigan pe nume Grancea Rakoczi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul și după alte 8-9 lovituri și-a dat sufletul. Conform sentinței, organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în 4 părți și puse în țeapă în cele mai importante localități din comitatele Alba și Hunedoara pentru intimidarea poporului. Corpul lui Crișan a fost tratat în aceeași manieră.

Răscoala s-a bucurat de un larg ecou în străinătate. Din Austria până în Portugalia, din Germania până în Italia s-au publicat broșuri, calendare, articole de presă, rapoarte diplomatice, gravuri privind liderii răscoalei. Unii oameni de cultură și filosofi au apărat și explicat acțiunea țăranilor. Lui Horea i s-a atribuit, cu precădere de către presa europeană, gândul de a reface Dacia, fiind chiar numit „Rex Daciae”.

Dragoș SUCIU

Email: dv.suciu@yahoo.com
Tel: 0740.084.098

Facebook 

5 Comentarii

gheo 10 iunie 2014 at 17:44

-Istoricul Liviu Zgârciu afirmă că aceia care pretind că Horea a fost închis în celula din Poarta a III-a, sub statuia ecvestră a lui Carol al VI-lea nu se bazează pe izvoare istorice scrise şi că această asociere s-ar fi creat pe o bază simbolică. Poarta a IV-a a funcţionat ca închisoare în acea perioadă, iar acolo au fost închişi ofiţeri din cadrul garnizoanei, care încălcau legile.
-Sigismund Báthory (în maghiară Zsigmond Báthory) (n. 1572 [1] sau 1573[necesită citare] – d. 27 martie 1613, Praga), principe al Ardealului, fiul lui Cristofor Báthory și al Elisabetei Bocskai. A realizat prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească și cu Moldova, așa numitul plan dacic.[2]
Mihai Vitezul a facut a 2 unire care insa nu afost recunoscuta de puterile vremii…..BASME ,BASME SI POVESTI DE IMBARBATAT ROMANII CARE S-AU NASCUT SLUGI SI SLUGI VOR MURI !!

celulita 10 iunie 2014 at 17:46

o precizare importanta.

Celula lui Horea nu este a lui Horea…el nefiind tinut aici in arest.Pe vremea comunistilor, din comoditate si pentru ca era la indemana si vizibila,s-a hotarat ca „asta trebuie sa fie”

Dupa ce avem poarta castrului roman facuta din beton si polistiren, poarta a II-a a cetatii facuta cu beton armat, mai avem si celula lui Horea care nu este a lui Horea

Cool…..Asa se respira aerul istoriei:)

HH 10 iunie 2014 at 19:28

A FOST CONCESIONATA SI ” CELULA LUI HOREA” CATRE GRUP CORINT ??! DACA E ADEVARAT ASTA E DE FAPT STIREA !!! PE CE PERIOADA ?

matahala 10 iunie 2014 at 20:32

celula lui horea a fost data in folosinta catre SC GRUP CORINT si apoi catre SC CORINT impreuna cu poarta a III-a a cetatii pe 49 de ani.

Ati citit bine….poarta a III-a este data in folosinta exclusiva catre Corint. Daca numitul Sabau Danil vrea sa opreasca accesul prin poarta a III-a poate sa o faca, deoarece folosinta acesteia este a lui si nu a primariei.

La fel este si cu poarta IV care este in folosinta exclusiva a Corint.

La ora actuala, CORINT detine circa 1/3 din cetate in folosinta, adica aceasta parte este in alte cuvinte, privatizata !

Pentru poarta III, IV, Hotel Medieval, raveline, bastioane, santuri etc, CORINT plateste circa 1000 euro pe luna, respectiv mai putin de un eurocent pe mp, adica mai putin decat o fisa la Kaufland.

Horea 12 iunie 2014 at 19:51

Domnule Suciu, imi permiteti va rog, sa aflu si eu sursa informatiilor d-voastra ? Horea nu a fost inchis in locatia aceasta. Va recomand un istoric, David Prodan.

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...