FOTO| „Castrele de marş” ale romanilor pentru cucerirea Daciei. Urmele războaielor din anii 100 se văd și astăzi, în Alba și Hunedoara

FOTO| „Castrele de marş” ale romanilor pentru cucerirea Daciei. Urmele războaielor din anii 100 se văd și astăzi, în Alba și Hunedoara

Romanii au lăsat în urma lor, în timpul celor două războaie cu dacii, vestigii istorice care s-au păstrat timp de aproape 2000 de ani, în munții din vecinătatea Sarmizegetusei Regia.

Arheologii au identificat în Alba mai multe „castre de marş” ale romanilor. Locurile unde armatele împăratului Traian şi-au aşezat taberele prezintă o importanţă deosebită pentru cunoaşterea istoriei războaielor daco-romane.

„Castrele de marş” indică traseul pe care romanii au invadat cetăţile dacice, urmând crestele montane ale Parângului, Şureanului şi crestele Munţilor Orăştiei.

În cele două conflicte daco-romane (în anii 101–102 și 105–106), sistemele de luptă romane și dacice s-au adaptat configurației terenului, iar rezultatele acestora se observă și în prezent.

Cele mai spectaculoase sunt cele trei castre de la Comărnicel, dintre care două sunt exact pe limita teritorială dintre județele Alba și Hunedoara.

La fel de important este și castrul de pe șaua dintre Vârful lui Pătru și Vârful Aușel, situat în județul Alba. Acesta este al doilea castru roman din Europa din punct de vedere a altitudinii la care a fost construit: circa 2000 de metri. Pe primul loc este un castru roman ridicat în Elveția, la o latitudine mai ridicată.

„Pe Comărnicel au fost construite trei castre romane temporare, fiind cel mai important punct de intersecţie în care s-au oprit romanii în primul, respectiv în cel de-al doilea război dacic.

De unde ştim că opririle au fost în războaie diferite: cronologia este indicată de incinta dublă vizibilă la primul castru. Se remarcă şi porţile «în şicană», amplasate aproximativ la mijlocul laturilor, specifice acestor castre, denumite «claviculae» şi «tituli». Astfel de castre se numesc «castre de marş».

Ce era, de fapt, un castru de marş: era o fortificaţie temporară, cu o incintă constituită dintr-un val de pământ şi un şanţ în faţă, unde romanii stăteau în corturi pentru scurt timp, fiind, de regulă, construite la distanţe de «o zi de marş» (25-30 kilometri) unele faţă de celelalte”, susțin reprezentanții Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, care au realizat cercetări în zona respectivă.

În Munţii Orăştiei și Șureanu pe crestele şi culmile montane au fost identificate cel puţin şase castre de marş romane: Vârful lui Pătru, Jigoru Mare, Comărnicel I, Comărnicel II, Comărnicel III şi Muncel.

Urmele altor castre romane de marş se văd la Târsa şi Bătrâna, dar numărul lor poate fi mai mare, susţin arheologii.

Castrul roman din apropierea Vârfului lui Pătru a fost marcat de către Muzeul Unirii din Alba Iulia, prin amplasarea unui indicator din piatră.

De altfel, în urmă cu 2 ani, Consiliul Județean Alba anunța realizarea unui traseu tematic denumit „Gradus Legionis”, care să facă legătura între Șaua Aușel și Cetatea dacică de la Căpâlna, pentru a reconstitui vechea linie de cucerire a cetății dacice.

La momentul respectiv s-a anunțat realizarea unui proiect pentru includerea în ruta cultural – turistică a castrelor romane, finanțată prin PNRR. Au primit, în final, finanțare Castrul roman de la Zlatna – Trâmpoiele și Fortificația romană Cetățeaua de la Abrud, alături de alte 10 obiective din mai multe județe.

Se va primi finanațre, în schimb, pentru promovarea și implicit restaurarea Cetății dacice de la Căpâlna, inclusă în Ruta Cetăților.

FOTO: Corneliu Pavel

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---