FOTO| Atmosfera fascinantă a peșterii-aven Ghețarul de sub Zguraști, cu spectacol de lumini și ceață la intrare
Ghețarul de sub Zguraști cunoscut și ca Peștera-aven Ghețarul de sub Zguraști, adăpostește cel mai mare lac subteran din România. Peștera se află în comuna Gârda de Sus, județul Alba, în Munții Bihorului, pe versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordancușii, la altitudinea de 921 m.
Prima mențiune a peșterii a fost făcuta de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peștera „Ghețarul de la Zguraști”.
În peretele peșterii se deschid două arcade din piatră. Cea din stânga are o înălțime de 3 m și o lățime de 10 m, în timp ce arcada din dreapta are o boltă ridicată la 30 m. Acestea două se întâlnesc în sala peșterii. Podeaua formează fundul argilos al unui lac întins, în care atunci când se acumulează, apa ajunge la o înălțime de 25m. Întreaga rețea subterană a Ghețarului de sub Zguraști totalizează 775 m.
Lumina care intră în peșteră creează un spectacol de lumini asemănător cu cel de la Ghețarul Focul Viu.
Denumirea acestei peșteri ne poate induce în eroare, în ea nefiind niciun ghețar permanent, ci un aven larg, deschis la suprafață, pe fundul căruia zăpada rezistă o perioadă mult mai îndelungată decât în exterior. Gura circulară a avenului măsoară aproximativ 40 m, iar panta de grohotiș coboară până la 30 m adâncime.
Peștera adăpostește numeroase săli, cum ar fi Sala Prăbușirilor, impresionantă prin mulțimea blocurilor de rocă de dimensiuni de până la câțiva metri cubi, Sala de Mese, Sala Lacului sau Sala Speranței, podeaua acesteia fiind tapetată cu argilă peste care s-au dezvoltat formațiuni stalagmitice de până la 2,5 metri înălțime.
O altă Sală este cea a Nuferilor, în care se întâlnesc stalagmite-lumânare și „nuferi”- formațiuni din monocristale de calcit.
Prin Galeria Lacului Lung, de 75 de metri lungime, se ajunge în Sala Templului Prăbușit, unde blocurile de dimensiuni de câțiva metri cubi atestă perioade succesive de prăbușire a tavanului.
Sala Mare este punctul de plecare pentru patru galerii, fiecare purtând denumirea unei litere:
„Galeria U” – situată în extrema stângă, cu o deschidere de 50cm, care se înalță la 2m diametru, terminându-se cu un colmataj de argilă;
„Galeria V” – care face legătura cu Sala de sub Poartă; în partea opusă, face legătura cu Sala Sifonului;
„Galeria H” – aici a fost montată o poartă metalică, Poarta Egoiștilor. Galeria se termină în tavanul Sălii de Sub poartă, de care o leagă 2 puțuri;
„Galeria Y” – este mai puțin spectaculoasă decât celelalte și are o întindere de 40m.
Particularități
În această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel și E. G. Racovita (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gura peșterii la ora prânzului. Autorii presupun că este vorba de un proces de condensare a apei în jurul ionilor în formare, adică de un proces analog celui din camerele Wilson.
Un alt element interesant îl constituie prezența mușchilor de pe podeaua sălii. Este vorba de Thamnium alopecurum L. si Oxyrrhynchium praelongum (Hedw.), forme ce cresc sub apa și care indică ca atare nivelul de creștere maximă a lacului.
Fauna
Faunistic peștera este puțin studiată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere), dar în părțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale.
Condiții de vizitare
Este o peștera foarte dificilă. Se recomandă numai echipelor de speologi foarte versați. Echipament necesar: costume impermeabile, cizme de cauciuc, multiple surse de lumină, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc.
Acces
Pentru a ajunge la Peștera-aven Ghețarul de sub Zguraști, trebuie să urcați din Valea Ordancusii pe versantul drept, ori să coborâți Dealul Mununii, pe traseul ce duce la Cabana Scărișoara.
Turiștilor neexperimentați li se recomandă să exploreze doar zona de la intrarea în peșteră, fără a merge prea adânc neînsoțiți și neechipați corespunzător.
Sursa: bzi.ro
Foto: arieseni-apuseni.ro
[nggallery id=6663]
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României
26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României “Masacrul de la Jilava” este numele sub care a rămas cunoscută noaptea de 26/27 noiembrie 1940, când un comando al mişcării legionare a executat cu sânge rege 64 de politicieni ce au făcut parte din regimul de autoritate personală […]
Secțiune Articole Similare
-
Sportacum 5 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Sportacum 3 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 3 ore
26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
22 noiembrie 1963: Asasinarea președintelui american John Fitzgerald Kennedy