// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

Înfrângerea răscoalei și execuția din 28 februarie: Crișan s-a spânzurat iar Horea și Cloșca au fost uciși prin lovituri sângeroase

Înfrângerea răscoalei și execuția din 28 februarie 1785 – răstignirea lui Horea și Cloșca pe roată

Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost supuși celei mai grele pedepse: ”Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan” a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. La ea au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari, preoți etc. Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național. A izbucnit la 1 noiembrie 1784, în satul Curechiu, Hunedoara, și s-a încheiat la sfârșitul lui decembrie 1784, când Horea și Cloșca au fost capturați de către autorități.

Conduexecutia horea closcacătorul răscoalei, Horea, a fost de patru ori la Viena pentru a-i prezenta împăratului nedreptățile la care sunt supuși țăranii români din Transilvania, ultima audiență fiind în aprilie 1784.

În vara anului 1784 s-a dispus de către împăratul Iosif al II-lea o conscripție militară, în cadrul regimentelor de graniță; cei înrolați urmau să primească arme și să nu mai facă slujbe iobăgești, iar pământurile și casele pe care le aveau în folosință vor deveni ale lor. Numărul celor care doreau să se înscrie a depășit însă cu mult așteptările autorităților.

Conscripția a fost anulată de guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal, sub presiunea nobililor maghiari care își simțeau amenințate privilegiile de clasă, ceea ce i-a nemulțumit și mai mult pe țărani.

În ziua de 28 octombrie 1784, la târgul săptămânal din Brad, a venit Crișan cu vestea că Horea a adus noi porunci de la împărat, pe care le va comunica în duminica viitoare (31 octombrie 1784), la biserica din Mesteacăn, îndemnând pe iobagi ca în acea zi să vină cât mai mulți, sau cel puțin 4-5 din fiecare sat. Duminică se întruniră circa 500- 600 de țărani iobagi, iar Crișan le arătă o cruce aurită, susținând că a fost primită de Horea de la împărat ca semn că este împuternicit să îndrume pe iobagi să-și hotărască singuri soarta de a rămâne în continuare iobagi sau de a se înscrie grăniceri în regimentele împărătești. Iobagii, la îndemnul lui Crișan, se hotărâră să plece la Alba Iulia pentru a se pune în slujba împăratului.

Răscoala s-a întins, ajungând și în părțile Aradului, Maramureșului și Sibiului, la ea participând și țărani sași și maghiari. Pentru a câștiga timp, autoritățile militare și civile au semnat armistiții cu răsculații la Tibru, Valea Bradului și Sălciua. La Brad (27 noiembrie 1784), Lupșa și Râmeț (29 noiembrie) au avut loc lupte grele între răsculați și trupele imperiale, succesul favorizându-i pe țărani. Dar, la 7 decembrie, țăranii au fost învinși la Mihăileni, iar peste o săptămână, Horea a cerut oamenilor să se retragă la casele lor pe timp de iarnă.

Pentru a-l prinde pe Horea, nobilii au pus pe capul lui un premiu de 300 de galbeni. pasurile de trecere în Țara Românească și Moldova erau riguros supravegheate, ca nu cumva capii revoluției să fugă acolo. Guvernul din Viena a intervenit și la Constantinopol, pentru ca turcii să nu dea azil răsculaților transilvani. Prin trădare, la 27 decembrie 1784, de către pădurarul Anton Melzer din Abrud, Horea și Cloșca au fost prinși în pădurea Scorușetului din Munții Gilăului. În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier și Crișan, vândut de nouă țărani greco-catolici din Cărpeniș, căpeteniile lor fiind preoții greco-catolici din acel sat, tată și fiu (Popa Moise/ă și Popa Moise/ă cel Tânăr). Arestații au fost depuși la Alba Iulia.

S-a constituit o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic, care a cercetat desfășurarea răscoalei și pe cei trei conducători ai acesteia.

Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost supuși celei mai grele pedepse prevăzută de Constitutio Criminalis Theresiana, prin frângerea cu roată. În ziua de 28 februarie, orele 9:00, a început procesiunea execuției. Horea și Cloșca au fost transportați în două care separate, având alături până în momentul execuției pe preotul Rațiu din Maierii Bălgradului.

Procesiunea era încadrată de un escadron de cavalerie de Toscana și aproximativ de 300 de pedestrași și husari. Pe Dealul Furcilor (astăzi Dealul lui Horea), în jurul podiumului amenajat, au fost aduși cu forța între 2.500-3.000 de iobagi români, câte trei tineri și trei bătrâni, din peste 400 de sate din cele patru comitate apropiate, unde s-au desfășurat principalele evenimente ale răscoalei.

Execuția prin tragere pe roată s-a desfășurat după un ritual dinainte stabilit. Mai întâi a fost executat Cloșca care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat 4 lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul, un țigan pe nume Grancea Rakoczi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul și după alte 8-9 lovituri și-a dat sufletul. Conform sentinței, organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în 4 părți și puse în țeapă în cele mai importante localități din comitatele Alba și Hunedoara pentru intimidarea poporului. Corpul lui Crișan a fost tratat în aceeași manieră.

Urmările răscoalei:

Moților li se acordă libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desființarea servituții personale și a legării de glie (august 1785), căsătorii fără consimțământul nobilului și dreptul la învățătură.

Răscoala a avut un larg ecou în străinătate. Din Austria până în Portugalia, din Germania până în Italia s-au publicat broșuri, calendare, articole de presă, rapoarte diplomatice, gravuri privind liderii răscoalei. Unii oameni de cultură și filosofi au apărat și explicat acțiunea țăranilor. Lui Horea i s-a atribuit, cu precădere de către presa europeană, gândul de a reface Dacia, fiind chiar numit „Rex Daciae”.

În fiecare an elevii de liceu și gimnaziu învață la istorie despre Răscoala din 1784 numită și ”Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, despre care întocmesc referate. Copii sunt ascultați la lecțiile de istorie, iar fiecare referat primește o notă. Momentele răscoalei trebuie întipărite bine în memorie deoarece ”Un popor care nu isi cunoaste istoria este ca un copil care nu isi cunoaste parinti”

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

loading...

8 Răspunsuri la Înfrângerea răscoalei și execuția din 28 februarie: Crișan s-a spânzurat iar Horea și Cloșca au fost uciși prin lovituri sângeroase

  1. observator 28.02.2015 la 11:46

    Pentru Redactie………………
    dar pe Horea si pe Closca cine i-a vandut? nu cumva fratii de sange si de neam? pe care Horea i-a blestemat.
    Daca tot ne dam cu parerea si nu ne semnam – macar sa ne apropiem de adevar!!!

  2. Vlad Tepes 28.02.2016 la 10:03

    Conducătorul răscoalei, Horea, a fost de patru ori la Viena pentru a-i prezenta împăratului nedreptățile la care sunt supuși țăranii români din Transilvania, ultima audiență fiind în aprilie 1784.

    TU, SEBESANULE, DE CATE ORI AI FOST LA VIENA SA LE SPUI CA NE JEFUIESC PARURILE, CA NE IMBOLNAVESC DE CANCER SI NE OMOARA CU ZILE ?

  3. valea arazi 28.02.2016 la 18:19

    Noi motii traim aproape aceleasi vremuri,doar tirani sunt de cu totul alta natura. SUNT FRATII NOSTRI (padurari,brigadieri,primari,etc.) si lista poate continua. Ce drepturi mai avem pentru a ne cistiga pituta pt. familile noastre ? A inceput depopularea muntilor apuseni,oameni tineri cu famili sau nu pleaca in ograda strinatatii pentru asi cistiga piinea. Astea le sunt drepturile si meritul stramosilor nostri,care s-au jertfit pentru drepturile MOTILOR,rusine autoritatilor locale din cele 10-12 comune unde traiul motului se cistiga cu lemnul si fructele e padure. VIN ALEGERILE LOCALE FRATILOR CASCATI BINE OCHI PE CINE VA ALEGATI SA-VA HOTARASCA SOARTA PE 4 ANI. DOAMNE AJUTA

  4. EU_RO 28.02.2016 la 20:14

    Arătaţi-i şi la dl.Valeriu Zgonea ce înseamnă istoria!!!

  5. Eu 27.02.2018 la 23:15

    Nu iau apararea sebesanului,dar poate merge si de 100 de ori la viena.De aia avem presedinte roman:face revelioane cu consulul austriei la Sibiu,fix de asta vorbesc cand se intalnesc.

  6. Eu 28.02.2018 la 2:42

    Lasa ca pune o coroana si mustata primarul pe viata insotit de garda cetatii lui-austriaca! Aplaudati cand defileaza sau trag cu tunul si astfel aplaudati cel putin un moment tragic din istoria romanilor.Bravo,circul si bufonii inca exista.

  7. HCL 28.02.2018 la 8:32

    Corupții noștri care ne conduc ajung în beciul unde domnesc; la ocnă cu ei să nu vadă lumina zilei ,lor le e frică numai de moarte pentru că nu pot lua cu ei ce au furat…”.Așa să-mi ajute Dumnezeu”așa se jură în instituțiile statului…. D-nul e de vină că nu nu i-a ajutat să-și respecte jurământul,nu lipsa lor de bun simț,de bună credință,lipsa de educație, de sănătate …..

  8. Dan 28.02.2018 la 8:36

    Stima domnilor! Se vede ca ca știți despre ce vorbiți. Poporul roman are o tradiție: sa-si omoare liderii.