Rămâi conectat

Ştirea zilei

Înfrângerea răscoalei și execuția din 28 februarie: Crișan s-a spânzurat iar Horea și Cloșca au fost uciși prin lovituri sângeroase

Publicat

în

Înfrângerea răscoalei și execuția din 28 februarie 1785 – răstignirea lui Horea și Cloșca pe roată

Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost supuși celei mai grele pedepse: ”Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan” a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. La ea au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari, preoți etc. Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național. A izbucnit la 1 noiembrie 1784, în satul Curechiu, Hunedoara, și s-a încheiat la sfârșitul lui decembrie 1784, când Horea și Cloșca au fost capturați de către autorități.

Conducătorul răscoalei, Horea, a fost de patru ori la Viena pentru a-i prezenta împăratului nedreptățile la care sunt supuși țăranii români din Transilvania, ultima audiență fiind în aprilie 1784.

În vara anului 1784 s-a dispus de către împăratul Iosif al II-lea o conscripție militară, în cadrul regimentelor de graniță; cei înrolați urmau să primească arme și să nu mai facă slujbe iobăgești, iar pământurile și casele pe care le aveau în folosință vor deveni ale lor. Numărul celor care doreau să se înscrie a depășit însă cu mult așteptările autorităților.

Elit - Gustul Desăvârșit

Conscripția a fost anulată de guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal, sub presiunea nobililor maghiari care își simțeau amenințate privilegiile de clasă, ceea ce i-a nemulțumit și mai mult pe țărani.

În ziua de 28 octombrie 1784, la târgul săptămânal din Brad, a venit Crișan cu vestea că Horea a adus noi porunci de la împărat, pe care le va comunica în duminica viitoare (31 octombrie 1784), la biserica din Mesteacăn, îndemnând pe iobagi ca în acea zi să vină cât mai mulți, sau cel puțin 4-5 din fiecare sat. Duminică se întruniră circa 500- 600 de țărani iobagi, iar Crișan le arătă o cruce aurită, susținând că a fost primită de Horea de la împărat ca semn că este împuternicit să îndrume pe iobagi să-și hotărască singuri soarta de a rămâne în continuare iobagi sau de a se înscrie grăniceri în regimentele împărătești. Iobagii, la îndemnul lui Crișan, se hotărâră să plece la Alba Iulia pentru a se pune în slujba împăratului.

Răscoala s-a întins, ajungând și în părțile Aradului, Maramureșului și Sibiului, la ea participând și țărani sași și maghiari. Pentru a câștiga timp, autoritățile militare și civile au semnat armistiții cu răsculații la Tibru, Valea Bradului și Sălciua. La Brad (27 noiembrie 1784), Lupșa și Râmeț (29 noiembrie) au avut loc lupte grele între răsculați și trupele imperiale, succesul favorizându-i pe țărani. Dar, la 7 decembrie, țăranii au fost învinși la Mihăileni, iar peste o săptămână, Horea a cerut oamenilor să se retragă la casele lor pe timp de iarnă.

Pentru a-l prinde pe Horea, nobilii au pus pe capul lui un premiu de 300 de galbeni. pasurile de trecere în Țara Românească și Moldova erau riguros supravegheate, ca nu cumva capii revoluției să fugă acolo. Guvernul din Viena a intervenit și la Constantinopol, pentru ca turcii să nu dea azil răsculaților transilvani. Prin trădare, la 27 decembrie 1784, de către pădurarul Anton Melzer din Abrud, Horea și Cloșca au fost prinși în pădurea Scorușetului din Munții Gilăului. În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier și Crișan, vândut de nouă țărani greco-catolici din Cărpeniș, căpeteniile lor fiind preoții greco-catolici din acel sat, tată și fiu (Popa Moise/ă și Popa Moise/ă cel Tânăr). Arestații au fost depuși la Alba Iulia.

S-a constituit o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic, care a cercetat desfășurarea răscoalei și pe cei trei conducători ai acesteia.

Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost supuși celei mai grele pedepse prevăzută de Constitutio Criminalis Theresiana, prin frângerea cu roată. În ziua de 28 februarie, orele 9:00, a început procesiunea execuției. Horea și Cloșca au fost transportați în două care separate, având alături până în momentul execuției pe preotul Rațiu din Maierii Bălgradului.

Procesiunea era încadrată de un escadron de cavalerie de Toscana și aproximativ de 300 de pedestrași și husari. Pe Dealul Furcilor (astăzi Dealul lui Horea), în jurul podiumului amenajat, au fost aduși cu forța între 2.500-3.000 de iobagi români, câte trei tineri și trei bătrâni, din peste 400 de sate din cele patru comitate apropiate, unde s-au desfășurat principalele evenimente ale răscoalei.

Execuția prin tragere pe roată s-a desfășurat după un ritual dinainte stabilit. Mai întâi a fost executat Cloșca care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat 4 lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul, un țigan pe nume Grancea Rakoczi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul și după alte 8-9 lovituri și-a dat sufletul. Conform sentinței, organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în 4 părți și puse în țeapă în cele mai importante localități din comitatele Alba și Hunedoara pentru intimidarea poporului. Corpul lui Crișan a fost tratat în aceeași manieră.

Urmările răscoalei:

Moților li se acordă libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desființarea servituții personale și a legării de glie (august 1785), căsătorii fără consimțământul nobilului și dreptul la învățătură.

Răscoala a avut un larg ecou în străinătate. Din Austria până în Portugalia, din Germania până în Italia s-au publicat broșuri, calendare, articole de presă, rapoarte diplomatice, gravuri privind liderii răscoalei. Unii oameni de cultură și filosofi au apărat și explicat acțiunea țăranilor. Lui Horea i s-a atribuit, cu precădere de către presa europeană, gândul de a reface Dacia, fiind chiar numit „Rex Daciae”.

În fiecare an elevii de liceu și gimnaziu învață la istorie despre Răscoala din 1784 numită și ”Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, despre care întocmesc referate. Copii sunt ascultați la lecțiile de istorie, iar fiecare referat primește o notă. Momentele răscoalei trebuie întipărite bine în memorie deoarece ”Un popor care nu isi cunoaste istoria este ca un copil care nu isi cunoaste parinti”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

Cum era spionată fabrica de arme de la Cugir de americani, în timpul Războiului Rece: Cîți dolari primea un informator

Publicat

în

Cum era spionată fabrica de arme de la Cugir de americani, în timpul Războiului Rece: Cîți dolari primea un informator

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial si debutul Războiului Rece, când „Cortina de Fier” a despărțit democrațiile occidentale de URSS și statele satelit ale acestuia, agenția americană de informații CIA a reuşit să dezvolte în România o reţea bine pusă la punct de agenţi şi informatori. Potrivit arhivelor, unii dintre aceştia erau plătiţi lunar cu sume de la 50, 75, 80 până la 100 de dolari.

Aceştia aveau nume conspirative dar fiecare avea o descriere în care era prezentat locul de muncă, abilităţile şi studiile sale. Majoritatea erau români nemulţumiţi de influenţa şi comportamentul Rusiei în România. Spionajul american urmărea, în primii ani ai regimului comunist, în special fabricile de armament din România. Una dintre aceste funcționa la Cugir, un oraș mic izolat la poalele munților.

Uzina de la Cugir începuse să producă arme din 1935, însă un sector al ei era dedicat fabricării maşinilor de cusut, iar mai târziu și mașinilor de spălat. Una dintre piesele faimoase produse la Cugir a fost Oriţa, primul pistol-mitralieră de calibrul 9 mm fabricat în România.

Elit - Gustul Desăvârșit

Arma a fost numită după căpitanul Marin Oriţa, care a omologat în România acest model, şi a fost un proiect româno – ceh. În 1949, la Cugir se mai produceau doar maşini de cusut, însă doi ani mai târziu, uzina a fost reconvertită pentru manufacturarea armelor mici: pistoale, puşti automate, mitraliere şi muniţii. Aproape 4.000 de oameni erau angajaţi ai întreprinderii din Cugir în 1951, arăta un raport al CIA din 1952.
Vizată de raiduri americane în timpul războiului

„Utilajele folosite în fabrică sunt de producţie germană şi elveţiană şi se spune că sunt de o calitate excelentă. Unele dintre instalaţii sunt noi şi încă nu au fost folosite. Fabrica este bine organizată şi cei mai mulţi dintre angajaţi şi-au menţinut poziţiile pe care le aveau în trecut”, arătau spionii CIA, în nota secretă. În timpul războiului, fabrica a fost ţinta raidurilor aviaţiei americane, iar patru avioane au fost doborâte în zonă. Totuşi, bombele nu i-au provocat distrugeri mari.

”Fabrica era înconjurată de un gard de doi metri de fier care are deasupra sârmă ghimpată. Trupele române înarmate cu puşti automate, păzeau din turnurile de observaţie (…) Un control foarte strict este exercitat atât asupra civililor cât şi asupra personalului. Fiecare muncitor civil trebuia să aibă un card de identificare emis de fabrică, cu o ştampilă specială aplicată de conducerea administrativă a fabricii de armament.

Acelaşi tip de control era aplicat şi unităţilor care aparţineau de Ministerul Muncii. Muncitorii civili care intrau în fabrică prin poarta nr. 18 erau subiectul unui verificări stricte. Era un tren special care aducea muncitorii din satele vecine dimineaţa devreme şi îi ducea înapoi seara târziu. Se lucrează 24 de ore în trei schimburi de câte opt ore”, se mai arată într-un document al CIA.

Fabrica de la Cugir s-a dezvoltat mult în perioada comunistă, ajungând să producă atât armament greu, cât și pistoale și celebrele mitraliere AKM.

Sursa: ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Echipamente IT pentru Inspectoratul Școlar Județean Alba: Licitația de peste 50.000 de lei, lansată în SEAP

Publicat

în

Echipamente IT pentru Inspectoratul Școlar Județean Alba: Licitația de peste 50.000 de lei, lansată în SEAP

Inspectoratul Școlar Județean Alba a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, o licitație pentru furnizare, în cadrul proiectului „INSIST „Încă o șansă la educație””. Valoarea totală estimată a contractului este de 51.600 lei, fără TVA.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba este Partener 1 în cadrul proiectului cu titlul: INSIST „Încă o șansă la educaţie”, proiect finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman, Axa Prioritară 6 -Educaţie si competente.

Elit - Gustul Desăvârșit

Echipamentele IT care fac obiectul prezentei proceduri de achiziţie sunt destinate pentru buna desfăşurare a activitatii in cadrul proiectului INSIST ,,Încă o șansă la educaţie”.

Nr. Lot/ Denumire produs component/ U.M/ Necesar UM/ Preţ unitar maxim estimat, fara TVA (lei)/ Valoare totala maxim estimata, tara TVA(lei)

1. Laptop (computer portabil)/ Buc./ 12/ 2500/ 30000
2. Videoproiector Buc./ 12/ 1800/ 21600

Specificaţii tehnice minimale:

Computere portabile (laptop) – Procesor Intel Core i5-gen 11, ecran 15.6 in, 16GB memorie RAM DDR4, SSD 512GB, video 2 GB, Mufa RJ-45 (LAN Ethernet), fara SO, mouse optic wireless, geanta, garantie 2 ani.

Videoproiectoare – Videoproiector WXGA, suporta Full HD 1080p,, 3500 lumeni, contrast 16000:1, lampa 6000 ore, VGA, Component, HDMI, USB, Telecomanda.

Sistemul laptop va fi actualizat cu ultimul BIOS firmware / ultimele versiuni de drivere existente pe site-ul producătorului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Alba, în top 5 al traficului de cocaină: Aproape o tonă de droguri confiscate într-un singur an

Publicat

în

Alba, în top 5 al traficului de cocaină: Aproape o tonă de droguri confiscate într-un singur an

Județul Alba se situează pe locul cinci în ceea ce privește cocaina confiscată de oamenii legii, în cursul anului 2020. Aproape o tonă de cocaină introdusă în țară prin diferite modalități a fost confiscată de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia, potrivit Raportului Naţional privind situaţia drogurilor din România – 2021.

Topul 10 este condus de județul Ilfov cu 33.054 kilograme, Brașov cu 1.996 kilograme, Arad cu 1.013 kilograme, Iași cu 997 kilograme, Alba cu 995 kilograme, București 793 kilograme, Timiș cu 691 kilograme, Dolj cu 371 kilograme, Călărași cu 253 kilograme și Constanța cu 130 de kilograme.

Cantitatea totală de cocaină confiscată a înregistrat o scădere semnificativă față de anul 2019 (de la 1.615,693 kg la 43,496 kg), anul 2020 menținând disponibilitatea cocainei pe teritoriul național, aspect relevat de numărul de capturi pe tip de drog (449). Astfel, 94,98 % (41,314 kg) din cantitatea totală confiscată provine din 20 de capturi semnificative, 19 (40,914 kg) dintre acestea având ca țară de destinație România.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cocaina capturată pe teritoriul României în cursul anului 2020 a avut ca țări de origine/plecare: Olanda, Spania, Italia, Brazilia, Belgia, Franța, Columbia și Germania.

Pe cale rutieră, pe rutele: Spania – Franța – Germania – Austria – Ungaria – România, Olanda – Germania – Austria – Ungaria – România, Belgia – Germania – Cehia – Slovacia – Ungaria – România, Franța – Germania – Austria – Ungaria – România, Germania – Austria – Ungaria – România, Spania – România, Olanda – România, Italia – România în colete expediate prin firme de curierat/ poștă, în autoturisme: elemente de caroserie, în bagaje/ bagaje de mână;

Pe cale aeriană, din Brazilia, pe rutele Brazilia – Franța – România și Columbia – România, în aeroport/ punct de trecere a frontierei, în bagaje abandonate sau în interiorul corpului (înghițite).

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne – Agenţia Naţională Antidrog


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare