Foști directori de la RMGC, executați silit pentru un credit de 12 milioane de lei luat pe o firmă ce a ajuns în insolvență. Credit luat de Total Business Land SRL de la CEC Bank și garantat de o altă bancă de stat

Foști directori de la RMGC, executați silit pentru un credit de 12 milioane de lei luat pe o firmă ce a ajuns în insolvență. Credit luat de Total Business Land SRL de la CEC Bank și garantat de o altă bancă de stat

Mai multe persoane implicate în societatea Roșia Montană Gold Corporation, titulara proiectului minier privat eșuat din Munții Apuseni, încearcă să scape de o executare silită pentru suma de 12,1 milioane de lei (2,4 milioane de euro). Datoria reprezintă un credit contractat de o altă firmă la care sunt asociați – Total Business Land SRL Alba Iulia, aflată în procedură de insolvență, cu datorii totale de peste 100 de milioane de lei.

Total Business Land (TBL) a fost înființată, în 2015, de foștii directori și șefi din Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), subsidiara din România a companiei Gabriel Resources, Dragoș Tănase, George Bogdan Petrescu și Nicolae Gruia Suciu (cei trei fiind și acum administratori ai RMGC), Nicolae Horea Avram, Adrian Gligor, Elena Aurelia Lorincz, Cezar Ilie Marin și Marius Traian Todor, ultimul fiind și administrator la TBL.

TBL a avut o evoluție fulminantă în perioada 2019 – 2023, ajungând la o cifră de afaceri anuală de peste 90 de milioane de lei. În 2024, afacerile au scăzut la 63 de milioane de lei, firma înregistrând pierderi nete de 24 de milioane de lei (aproape 5 milioane de euro). Pe parcursul anului trecut, numărul angajaților a scăzut de la 773, la 547.

Citește și: ÎCCJ a decis definitiv sechestrul pe acțiunile Gabriel Resources pentru recuperarea cheltuielilor din arbitrajul Roșia Montană

Mare parte a veniturilor societății a constituit-o cele peste 100 de contracte cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru realizarea de lucrări de cadastrare gratuită a unor localități, finanțate din fonduri europene. În unele cazuri, lucrările au avut ca rezultat scandaluri publice și chiar proteste de stradă ale proprietarilor nemulțumiți.

În Alba, astfel de situații au avut loc în comunele Horea și Lupșa, iar în Cluj – în comuna Tureni. TBL este în insolvență din aprilie 2024. Alte contracte au fost încheiate cu Transgaz (60 de milioane de lei), CNAIR (mai multe contracte cu valori între 600.000 și un milion de lei), Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare și zeci de primării.

Credit garantat de stat

În 2023, TBL a contractat un credit în valoare de aproximativ 12 milioane de lei de la CEC Bank, pentru finanțarea activităților curente. Pentru garantarea acestui împrumut, asociații firmei au încheiat contracte de fideiusiune cu banca.

Un contract de fideiusiune este un contract de garanție personală prin care o persoană numită fideiusor (sau garant) se obligă față de creditor să îndeplinească obligația debitorului principal dacă acesta nu o execută. CEC a încheiat un contract de garanție cu o altă instituție bancară de stat, Exim Banca Românescă.

În contextul declanșării procedurii de insolvență, CEC a solicitat către Exim plata garanției, iar aceasta din urmă a achitat suma de 12.117.317 de lei în numele și în contul statului român, conform convenției de garantare. Ulterior, Exim Banca Românescă a inițiat executarea silită împotriva celor opt asociați ai TBL, în calitate de fideiusori. Aceștia contestă în instanță procedura de executare silită demarată de bancă.

„Exim Banca Româneacă a inițiat executarea silită în lipsa unui titlu executoriu, cu încălcarea art. 226 C.pr.fisc. raportat la art. 120 din OUG 99/2006. Niciunul dintre înscrisurile menționate în somațiile emise în dosarul execuțional nu atestă obligația de a achita suma 12.117.317 de lei către Exim. În plus, nu există un raport contractual cu banca Exim, iar executarea silită s-a inițiat fără un control judiciar prealabil, specific procedurilor de drept comun, ci exclusiv de către un executor fiscal din cadrul băncii.

Executarea silită a fost inițiată în paralel cu o altă executare desfășurată de CEC Bank S.A., pentru aceeași sumă, în baza unei obligații garantate de reclamanți doar în favoarea CEC”, au susținut contestatarii în acțiunea civilă înregistrată în instanță. Cei opt asociați mai spun că sunt persoane fizice, „cu surse de venit limitate, fiind expuși unui prejudiciu semnificativ în lipsa suspendării executării silite, în timp ce Exim nu ar suferi niciun prejudiciu în această situație, având la dispoziție alte garanții și mijloace de recuperare a creanței”. Cererea celor opt asociați se referă la suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, fără obligația de a consemna cauțiune.

ÎCCJ decide cine va judeca dosarul

Cei de la Exim Banca Româneacă afirmă că, doar, pun în aplicare un contract de garanție încheiat între banca pe care o reprezintă, CEC Bank și TBL: „Contractul de credit a fost garantat prin convenția de garantare din 24.08.2023, încheiată între Exim Banca Româneacă S.A. (în numele și în contul statului român), TBL și CEC Bank. În temeiul acestei convenții, Exim Banca SA a acordat o garanție irevocabilă și necondiționată pentru 90% din valoarea creditului acordat de CEC către TBL”.

„Ulterior plății garanției de către stat, banca, în calitate de co-creditor, în temeiul subrogației, are dreptul de a se îndrepta împotriva debitorilor/terților garanți, pe calea executării silite prevăzută de Codul de procedură fiscală, în vederea recuperării creanței.

La data de 11.04.2024, Tribunalul Alba a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței TBL, aflată în prezent în perioada de observație. CEC Bank s-a înscris la masa credală a TBL în considerarea contractului de credit. În contextul declanșării procedurii de insolvență, CEC a solicitat plata garanției către Exim, iar aceasta din urmă a achitat suma conform convenției de garantare.

Ulterior, intimata Exim Banca a inițiat executarea silită împotriva reclamanților, în calitate de fideiusori”, au mai afirmat reprezentanții băncii. Potrivit acestora, recuperarea sumei are loc în condițiile în care creditul a fost achitat din fondurile alocate de la bugetul de stat, ca urmare a neexecutării sau încălcării condițiilor contractuale încheiate între TBL și CEC Bank.

Judecătoria Sectorului 5 a considerat că nu este competentă să judece cauza și a transmis cele două dosare (suspendarea executării și contestația la executare) la Judecătoria Alba Iulia. Pe 16 august 2025, instanța din Alba Iulia s-a declarat, de asemenea, necompetentă să analizeze suspendarea executării silite. În aceste condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să decidă ce instanță trebuie să judece acest dosar.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI