Forța de muncă din România va scădea cu aproximativ 9% până în anul 2030. Raport al Comisiei Europene
Forța de muncă din România va scădea cu aproximativ 9% până în anul 2030. Raport al Comisiei Europene
În următorii opt ani, forța de muncă în România se va diminua cu 8,8%, lipsa calificărilor și nepotrivirile cu nevoile pieței de muncă, precum și sistemul educațional slab afectează în mod negativ perspectivele acestei evoluții, conform unui raport de țară aferent Semestrului European pentru primăvara anului 2022.
Situația demografică din România pune presiune pe piața forței de muncă și pe sistemele educaționale și de pregătire profesională, notează experții Comisiei Europene în raportul de țară Semestrul European de primăvară 2022.
„Actualele tendințe arată o micșorare de 8,8% a forței de muncă în 2030 în comparație cu ziua de azi. Aceasta va necesita o productivitate mai mare și o creștere a ratei de angajare, în mod notabil în rândul femeilor, persoanelor de etnie romă, tinerilor și oamenilor în vârstă, persoanelor cu dizabilități și celor cu aptitudini educaționale scăzute.
Calificările forței de muncă rămân insuficient aliniate cu nevoile pieței muncii. Lipsa calificărilor și nepotrivirile, precum și un sistem educațional și de pregătire profesională slab afectează în mod negativ perspectivele.
Capacitatea serviciilor de angajare publică de a oferi sprijin integrat și specializat, inclusiv perfecționarea și recalificarea, rămâne limitată”, arată raportul de primăvară 2022 al Semestrului European pentru România.
Biroul european de statistică arată că în 2021, 15% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au ales să nu urmeze o facultate sau alte studii de formare. Procentul este cel mai mare dintre toate statele membre, însă se remarcă o scădere față de 2010, când nivelul era de 19%.
Un raport publicat luni de Comisia Europeană arată că invadarea Ucrainei de către Rusia ar urma să afecteze negativ economia României. Efectele directe negative ale invaziei vor fi probabil limitate, din cauza legăturilor comerciale directe reduse ale României cu Ucraina şi Rusia, în schimb, efectele indirecte ar putea fi considerabile, avertizează Executivul comunitar.
Comisia Europeană a anunţat luni că a evaluat existenţa dezechilibrelor macroeconomice în 12 state membre UE selectate pentru analize aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) din 2022. Șapte ţări – România, Germania, Spania, Franţa, Ţările de Jos, Portugalia şi Suedia – continuă să înregistreze dezechilibre excesive, informează un comunicat al Executivului comunitar.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Aproape 400 de milioane de euro din Fondul de rezervă bugetară pentru plata serviciilor medicale şi a medicamentelor
Aproape 400 de milioane de euro din Fondul de rezervă bugetară pentru plata serviciilor medicale şi a medicamentelor Casa Naţională Asigurări de Sănătate (CNAS) va putea plăti toate medicamentele, cu şi fără contribuţie personală, şi toate serviciile medicale la zi, în urma suplimentării Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate cu 1,9 miliarde de […]
Plățile cash, limitate de la 1 ianuarie 2027: Cât vor mai putea plăti românii cu numerar
Plățile cash, limitate de la 1 ianuarie 2027: Cât vor mai putea plăti românii cu numerar Românii vor mai putea plăti cu bani lichizi, dar nu oricât și nu oricum, după ce Uniunea Europeană a decis introducerea unei limite maximale pentru plățile în numerar. Țara noastră trebuie să aplice noile reguli începând cu 1 ianuarie […]
Crește salariul minim în 2026, tăieri de 10% în administrația centrală și subvenții reduse pentru partide. Decizie în Coaliție
Crește salariul minim în 2026, tăieri de 10% în administrația centrală și subvenții reduse pentru partide. Decizie în Coaliție Coaliția de guvernare, reunită miercuri, 17 decembrie 2025, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, a ajuns la un acord asupra mai multor măsuri economice și administrative, care vizează reducerea cheltuielilor publice […]
