Fondatorul SMURD, dr. Raed Arafat, noua Lege a sănătăţii poate opri din „evoluţia pozitivă” sistemul de urgenţe medicale din România

Arafat subliniază că reprezentanţii FMI au solicitat expres să nu se modifice legea după care funcţionează serviciile SMURD şi UPU din România

    „Actuala legislaţie prevede că asistenţa de urgenţă şi primul ajutor calificat sunt datoria statului şi dreptul cetăţeanului. În propunerea de lege apare doar că această asistenţă se asigură gratuit. În actuala lege există o altă prevedere care zice că în sistemul public acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi prim ajutor calificat nu se face cu scop comercial. Lucru care nu se mai găseşte în noua propunere, în ideea ruperii unui monopol de stat asupra asistenţei medicale de urgenţă. Ce pot spune este că nu putem vorbi de un monopol al statului în prezent asupra asistenţei de urgenţă nici prin ambulanţă, nici prin SMURD nici prin UPU din momentul în care actuala lege permite şi sectorului privat să funcţioneze în mod egal cu sectorul public, permiţând inclusiv accesul egal la fondurile publice în anumite categorii de intervenţii cum ar fi consultaţiile de urgenţă la domiciliu şi transportul sanitar. Singurul lucru unde există o limitare de acces la fondurile publice dar permite acţiunile privatului în regim privat cu plata direct de la pacient, prin contracte colective sau asigurări private este accesul la fondurile publice în cazul urgenţelor grave sau foarte grave (codul galben şi roşu). Deschiderea accesului la aceste fonduri pe principii comerciale când aceste fonduri nu vor creşte (sursa rămânând bugetul de stat) va aduce mai mulţi actori la aceleaşi fonduri folosite în prezent de serviciile publice de urgenţă. Ceea ce implicit poate duce la o diminuare treptată a sectorului public de urgenţă în favoarea sectorului privat comercial pentru acoperirea asistenţei medicale de urgenţă, inclusiv răspunsul la calamităţi şi dezastre. O analiză mai amplă a fost efectuată de către Comisia de Urgenţă joi, 5 ianuarie, cu punctele de vedere ale comisiei care vor fi înaintate printre propunerile la această lege.
Cert este faptul că nouă propunere nu poate garanta în niciun caz că ce va fi este mai bine decât este acum. În prezent există un sistem coerent de urgenţă în România şi în curs de dezvoltare şi aici parafrazez cele zise de FMI în scrisoarea lor de propuneri asupra proiectului actual: „considerând că serviciile medicale de urgenţă din România au o performanţă bună şi sunt considerate ca exemplu de bună practică în regiune, sugerăm a nu reforma sistemul de servicii de urgenţă la acest moment până ce există indicatori/dovezi a succesului măsurilor de reformă introduse în restul sistemului sanitar”. E un proverb englezesc: If not broken, don’t fix it.
Comisia de Urgenţă a avut dificultăţi serioase în a imagina viitorul model şi cum va funcţiona el. Comisia consideră că la momentul actual evoluţia sistemului de urgenţă este pozitivă, acest lucru putând fi dovedit inclusiv prin cifre şi analize concrete, iar noua propunere în domeniul urgenţei poate opri această evoluţie inclusiv pe cale calitativă şi să întoarcă sistemul la o fază mai puţin avansată.
Legea sănătăţii este elaborată de o comisie condusă de un specialist în management sanitar şi având ca membri diferiţi specialişti din diferite domenii. Doar la început au fost discuţii prin care mi-am exprimat punctul de vedere, însă comisia respectivă nu a considerat oportun luarea lor în calcul. Având în vedere situaţia actuală şi faptul că legea există pe site-ul Ministerului Sănătăţii, chiar dacă mă pun într-o situaţie delicată făcând parte din conducerea Ministerului, consider că într-o dezbatere publică toate punctele de vedere trebuie puse pe masă, public. Astfel încât inclusiv cei care decid pe linie politică să fie corect informaţi, dar şi populaţia şi instituţiile care participă la dezbaterea publică. Nu ştiu cine a scris noul capitol din propunere, însă acesta conţine mai multe aspecte luate prin copy-paste din vechea lege, ele fiind scoase din contextul larg în care au existat în legea iniţială, iar diferenţa majoră care se regăseşte în noul capitol este dispariţia totală a sintagmei „serviciu public şi serviciu privat” şi apariţia sintagmei „serviciu omologat”, aceasta aplicându-se şi la asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească precum şi la unităţile şi compartimentele de primiri urgenţe”.
(Raed Arafat în dialog cu cititorii Hotnews.ro)

Nicoleta IDITA-TOMUŢA