Floriile – Duminica dinaintea Învierii Domnului
Floriile marchează ultima duminică dinaintea Învierii Domnului. Această sărbătoare reprezintă intrarea triumfală a Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, unde Domnul nostru a fost întâmpinat de o mulțime de credincioşi care ţineau în mâini ramuri de măslin. Această sărbătoare este una dintre cele mai importante sărbători din an, reprezentând singură dată când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat.
Conform profeţiilor prezente în Vechiul Testament, Iisus îşi pregăteşte singur intrarea ca să fie recunoscut ca fiind Mesia, după cum însuşi Legea spunea. Mântuitorul este aclamat de o sumedenie de credincioşi care aveau în mâini ramuri de măslin şi de finic. Aceştia, văzându-L, au început să strige: “Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului.” Credincioşii rosteau aceste cuvinte deoarece simţeau că Dumnezeu s-a pogorât din Ceruri şi a venit pe pământ pentru a-i mântui.
Toate aceste aspecte au fost menţionate pentru prima oară în secolul al IV-lea de către Sfănţui Epifanie, căruia i-au fost atribuite două predici la această sărbătoare, şi pelerina apuseană Egeria, care descrie această sărbătoare în însemnările ei de călătorie. Aceasta descrie modul în care era celebrata această sărbătoare. În acea perioadă, Duminica Floriilor era cunoscută sub numele de Duminică aspiranţilor sau candidaţilor la botez. I-a fost atribuită acest nume datorită faptului că, cei care urmau să meargă cu mare solemnitate la episcop să îi ceară binecuvântarea de a lua parte la botez, trebuiau să înveţe Simbolul credinţei (Crezul). De asemenea, Duminica Floriilor a mai fost cunoscută şi sub numele de duminică graţierilor deoarece, împăraţii ofereau graţieri ca un mod de a cinsti această sărbătoare importanta.
În zilele noastre, oamenii obişnuiesc să meargă la biserică cu prilejul acestei sărbători pentru a sfinţi crengi de salcie care urmează să fie puse la uşi, geamuri sau chiar la porţi. Motivul pentru care credincioşii fac acest lucru are de-a face cu credinţa lor că astfel sunt apăraţi de boli şi apăra casele credincioşilor de evenimente rele. Din seara de duminică, bisericile încep să săvârşească slujbe numite denii. În aceste slujbe putem regăsi toate momentele remarcabile din viaţa Mântuitorului nostru de la intrarea Acestuia în Ierusalim şi până la Învierea Sa din morţi.
Nu în ultimul rând, ziua de Florii reprezintă şi ultima săptămână a Postului Paştilor sau Săptămâna Patimilor, timp în care creştinii fac pregătiri pentru întâmpinarea marii sărbători a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Ajutoare financiare pentru pensionari, luate în calcul pentru 2026 Ministerul Muncii analizează posibilitatea acordării unor noi forme de sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici și în anul 2026. Ministrul Muncii a anunțat că intenționează să propună în cadrul coaliției de guvernare continuarea acestor măsuri, subliniind că protejarea persoanelor vulnerabile rămâne o prioritate. Potrivit declarațiilor […]
20 ianuarie 1808: S-a născut Andrei Şaguna, mitropolitul fără egal al Ardealului. Viaţa sfântului ierarh
20 ianuarie 1808: S-a născut Andrei Şaguna, mitropolitul fără egal al Ardealului. Viaţa sfântului ierarh Sfântul Ierarh Andrei Şaguna a fost un mitropolit al Transilvaniei între anii 1864-1873, rămas în istorie ca vajnic apărător al drepturilor ortodocşilor şi românilor din Ardeal.Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie […]
20 ianuarie | Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Eftimie cel Mare, născut din pântece sterp și neroditor
20 ianuarie | Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Eftimie cel Mare, născut din pântece sterp și neroditor În fiecare an, în data de 20 ianuarie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe preacuviosul părinte Eftimie cel Mare. La fel ca și în cazul Sfântului Ioan Botezătorul, Eftimie se naște din pântece sterp și neroditor. Pavel și […]