Festivalul Cetăţiilor Dacice, povestea continuă
Festivalul Cetăţilor Dacice este un eveniment cultural-sportiv, de valorificare a patrimoniului dacic al judeţului Alba.
Cea de-a VI-a ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice, unul dintre cele mai gustate evenimente culturale organizate de Consiliul Judeţean Alba, va avea loc în zilele de 14 – 15 iulie. Aşa cum a fost instituită regula de la prima ediţie a festivalului, localitatea câştigătoare a “luptelor dacice” este cea care organizează ediţia din anul următor. Ediţia din acest an va fi găzduită de comuna Cetatea de Baltă, ai cărei “daci” au câştigat anul trecut “luptele” la care au participat echipe din toate localităţile din judeţul Alba unde există cetăţi dacice: Cricău, Săsciori, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Cugir. Cetatea de Baltă este în acest an la a doua găzduire, primele ediţii fiind organizate la Cricău, la poalele celebrului Apoulon, cetatea dacică de la Piatra Craivii. Cum vinul şi dacii s-au însoţit bine încă din vechime, ne-au spus-o istoricii vremii, sigur că evenimentul va avea şi o latură de promovare a Drumului Vinului, Cetatea de Baltă fiind una dintre locaţiile cunoscute unde se produc şi se prezintă consumatorilor vinurile din podgoria Jidvei.
Vor avea loc lupte între daci şi romani puse în scenă de Asociaţia Terra Dacica Aeterna, gladiatorii de la Virtus Antiqua, cascadorii ecvestre cu Filimon Iordache, Georgiana Neselan, Cornel Lucian, Bogdan Lucian, George Niţulescu şi Lucian Forda
Povestea întrecerii dintre cetăţile dacice
În scrierile sale, istoricul Dio Chrysostomus amintea despre strămoşii dacilor, geţii: “Se întâmplă că am făcut acum o călătorie lungă, drept la Istru şi în ţara geţilor am ajuns la nişte oameni întreprinzători, care nu aveau răgazul să asculte cuvântări ci erau agitaţi şi tulburaţi. Acolo, la ei, puteai să vezi peste tot săbii, platoşe, lănci, toate locurile fiind pline de cai, arme şi oameni înarmaţi, veneam să văd oameni luptând, unii pentru stăpânire şi putere, iar alţii pentru libertate şi pace.”
Apetitul pentru întreceri s-ar fi transmis şi dacilor, căci legendele ne povestesc despre adevărate întreceri bărbăteşti la care luau parte cei mai vrednici reprezentanţi ai cetăţilor dacice din vremea lui Decebal. Timp de mai multe zile, războinici veniţi din toate colţurile regatului îşi măsurau puterile şi îşi dovedeau măiestria în nenumărate competiţii: “Suliţaşul cetăţii”, “Braţul de fier”, “Arcul viteazului”, “Voinicul din cetate”, “Îndemânare şi curaj”, “Luptătorul”, “Rapid şi puternic”, “Cel mai iute de picior”, “Marele dac”. Când întrecerile luau sfârşit, dacii se adunau în jurul focurilor şi petreceau golind vedrele de vin şi înfruptându-se din berbecii rumeniţi la foc mic de-a lungul întregii competiţii.
Câştigătorul aducea faimă şi onoare cetăţii sale şi era slăvit ca un adevărat erou. Peste patru anotimpuri, cetatea sa devenea cel mai renumit loc de întâlnire pentru vitejii regatului. Iar călătorii aflaţi în trecere pe tărâmurile dacilor duceau mai departe povestea despre un popor războinic şi viteaz căruia îi plăcea la fel de mult să petreacă şi să meargă la război.
Povestea Festivalului Cetăţilor Dacice a început în anul 2006, la iniţiativa Consiliului Judeţean Alba, un eveniment cultural-sportiv prin care se doreşte punerea în valoare a tradiţiilor moştenite de la strămoşii noştri, care au fost perpetuate până în zilele noastre.
Practic, scopul acestui festival este promovarea istoriei regionale, a cetăţilor Daciei din zona judeţului Alba.
Echipe de feciori din cele cinci cetăţi dacice ale judeţului (Cetatea de Baltă, Cricău, Cugir, Ighiu, Săsciori) se întrec în probe pline de culoare şi umor, denumite „Întrecerile Dacice”, pentru câştigarea dreptului de a găzdui următoarea ediţie a festivalului.
Sâmbătă
Festivalul se desfăşoară pe parcursul a două zile, cu un program ce îmbină tradiţia cu modernitatea.
Prima zi este dedicată zonei de „green” cuprinzând concerte, foc de tabără, proiecţii de filme istorice, toate în aer liber.
Au concertat în cele cinci ediţii anterioare: Ada Milea, Gashkademia de Folk, Silvan Stâncel, Daniel Avram, Mircea Vintilă, trupele Hara, Bandidos, Viţa de Vie, Paradigma, Ţapinarii, Riff şi Phoenix
Cea de a doua zi este dedicată „decatlonului dacic”, cascadoriilor ecvestre, luptelor de gladiatori, celor între daci şi romani, alături de o machetă de sat dacic, reconstituită cu ajutorul specialiştilor istorici.
Pe parcursul întregului festival au loc manifestări dedicate culturii – prin organizarea de expoziţii dedicate vestigiilor dacice existente pe teritoriul judeţului Alba, în colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, tradiţiei viticole – „vinul dacic” şi lansări de carte.
Tot la Festivalul Cetăţilor Dacice, se organizează un Târg al Meşterilor şi demonstraţii de meşteşuguri dacice.
Vă prezentăm mai jos câteva imagini de la ediţiile precedente.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Oameni şi locuri
10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf, pomeniți în calendarul creștin ortodox
10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf, pomeniți în calendarul creștin ortodox Conform izvoarelor literare, sfinţii Mucenici Mina, Ermoghen şi Evgraf au trăit în timpul împăratului Maximin Daza (305-314). În vremea aceea, în Alexandria (Egipt) au apărut mari tulburări între creştini şi păgâni. Împăratul Maximin a trimis pe unul din slujitorii săi de neam […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum 2 zile
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Curier Județeanacum 3 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun