Fermă solară de 14 milioane de euro pe terenul fostului Parc Industrial Blaj

Autorităţile judeţene intenţionează să construiască o „fermă solară” pe terenul fostului Parc Industrial Blaj, o investiţie care a înghiţit până acum peste 1,5 milioane de lei din bani publici şi care a rămas până la urmă doar la stadiul de proiect. Consiliul Judeţean Alba vrea să salveze ce se mai poate din această afacere, după ce Tribunalul Alba a dispus, la sfârşitul lui 2009, suspendarea pe 3 ani a activităţii S.C. PIB S.A. „Suspendarea temporară a activităţii S.C. PIB S.A. a fost solicitată atât din lipsa ofertelor investitorilor, din insuficienţa fondurilor pe care asociaţii trebuiau să le aloce pentru infrastructură cât şi din cauza faptului că nu a putut fi obţinut titlul de parc industrial întrucât a existat un litigiu privitor la o suprafaţă din interiorul parcului”, se arată într-un document emis de Consiliul Judeţean Alba. Astfel, în ultima şedinţă din anul 2010, consilierii judeţeni au aprobat dizolvarea S.C. Parcul Industrial Blaj S.A. şi înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Blaj – Alba (A.B.A.), după modelul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Alba Iulia (AIDA). Astfel, CJ Alba se asociază cu municipiul Blaj şi cu comuna Crăciunelu de Jos, obiectivul Asociaţiei fiind furnizarea/prestarea în comun a serviciului comunitar iluminat public, prin valorificarea surselor regenerabile de energie solară. Astfel, printr-un proiect de 14 milioane de euro din fonduri europene (programul POSCCE – axa 4.2), se intenţionează înfiinţarea pe cele 10 ha deţinute de PIB a unui parc cu celule fotovoltaice (parc solar), pentru iluminatul public şi iluminatul imobilelor aflate în proprietatea municipiului Blaj.
lIstoria unui eşec anunţat
Parcul Industrial Blaj, investiţie în care autorităţile publice din judeţul Alba au pompat până în 2008 peste 1,5 milioane de lei, s-a dovedit un eşec încă de la bun început. Demarată în urmă cu patru ani, investiţia nu a reuşit să obţină titlul de parc industrial de la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din cauză că o parte a terenului se afla în conflict juridic. Mai precis, în anul 2006, la constituire, fosta administraţie locală a municipiului Blaj a adus ca aport la capitalul social al Societăţii Comerciale „Parcul Industrial Blaj” o parcelă de teren cu probleme, în sensul că aceasta se afla în proprietatea Statului Român şi nu în cea a Consiliului Local Blaj. S.C. „Parcul Industrial Blaj” s-a constituit în anul 2006 ca societate comercială pe acţiuni cu 5 membri fondatori: Consiliul Judeţean Alba, Consiliul Local Blaj, Consiliul Local Crăciunelu de Jos, Consiliul Local Sâncel şi Consiliul Local al comunei Valea Lungă. CJ Alba şi CL Blaj, în calitate de acţionari majoritari, au venit cu un aport în natură consistent, 389.103 lei reprezentând contravaloarea a 5,5 ha de teren plus 83.629 lei numerar, respectiv 472.732 lei reprezentând contravaloarea a 6,5 ha de teren. Ulterior atât CJ Alba cât şi CL Blaj au mai adăugat la capitalul social câte 250.000 de lei astfel că acesta ajunsese în 2008 la aproape 1,5 milioane de lei. Situaţia juridică a terenului cu pricina a fost lămurită până la urmă în instanţă numai că, între timp, obţinerea titlului de parc industrial nu a mai reprezentat o miză din cauza modificării legislaţiei. Parcul industrial reprezenta o afacere atât timp cât obţinerea acestui titlu însemna înlesniri la taxe şi impozite precum şi o cotă de cofinanţare de doar 20%, ceea ce putea atrage investitorii într-un astfel de amplasament. Între timp, parcul industrial a devenit echivalentul societăţii comerciale, fapt ce presupune o cotă de cofinanţare de 50%. În condiţiile în care nu s-a mai pus problema obţinerii titlului de parc iar investiţiile au fost blocate din cauza lipsei fondurilor, conducerea S.C. „PIB” S.A. a propus CJ Alba vânzarea a două dintre parcelele ce formează parcul, în suprafaţă de 1,5 hectare fiecare, în ideea de a investi banii obţinuţi la realizarea infrastructurii şi a utilităţilor pe parcela rămasă, cea în suprafaţă de 9 ha. CJ Alba nu şi-a dat însă acordul pentru vânzare, optând pentru păstrarea terenului pentru o investiţie ulterioară, a cărei oportunitate s-a ivit acum.

Ioana PITICARIU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI