Fata de aur a judeţului Alba: Ileana Mariana Mateş, din Horea – coautoare a unei invenţii medicale ce a obţinut medalia de aur la Salonul Internaţional de Inventică „Innova” de la Bruxelles

„OMUL reprezintă cea mai minunată creaţie pe care DUMNEZEU a făcut-o!”

Invenţia “Short femoral stem cervical endoprothesis” (“Proteză de şold scurtă femurală cervicală”) a obţinut mai multe distincţii la Salonul Internaţional de Inventică “Innova”, desfăşurat între 19 – 21 noiembrie 2015, la Bruxelles, în Belgia. E vorba despre medalia de aur a salonului, premiul special al Secţiunii “Medicină şi sănătate”, precum şi trei diplome acordate de către delegaţiile Franţei, Rusiei şi Poloniei. Invenţia a fost realizată de o echipă de cercetători a Universității Politehnice București, alcătuită din: rectorul Mihnea Cosmin Costoiu, prof. univ. dr. ing. Augustin Semenescu (de la Facultatea de Ştiinţe şi Inginerie a Materialelor) şi prof. univ. dr. ing. Cătălin Gheorghe Amza, alături de partenerii de la Spitalul Militar Central – maior medic asist. univ. dr. Marius Moga, medic primar ortopedie-traumatologie, maior medic dr. Cezar Ionuţ Călin, medic specialist oncologie medicală şi asistent medical licenţiat Ileana Mariana Mateş.

Individual s-au obţinut următoarele distincţii (The Merits of Innovation): Mihnea Cosmin Costoiu – Grand Officier Européen, Augustin Semenescu – Officier Européen, Marius Moga – Chevalier Européen, Cătălin Amza – Chevalier Européen. În România s-a obţinut Premiul pentru medicină şi sănătate – oferit de Cezar Caluschi, General Manager la “Oameni şi Companii”, în cadrul Gala Global Manager – Global Innovation, Global Technology 2015, organizată pe 8 decembrie.

Asistenta medicală licenţiată Ileana Mariana Mateş, membră a echipei de cercetători, ne-a acordat un interviu în exclusivitate despre această extraordinară performanţă internaţională, mai ales că este o fiică a acestor meleaguri.

– Ce reprezintă pentru dumneavoastră fiinţa umană?

– Întrebarea reprezintă pentru mine o provocare majoră, dar şi o şansă de a motiva acest fapt. Din punct de vedere biologic fiecare fiinţă vie de pe această planetă are un ADN specific, deci, are o identitate. Noi preluăm o întreagă moştenire genetică de la predecesorii noştri, cum ar fi o seamă de trăsături, deprinderi, reprezentări, judecăţi şi prejudecăţi determinate de contextul geografic şi istoric în care trăim. Aceste elemente ne conferă, astfel, o identitate genetică, de familie, geografică, istorică, de limbă, de credinţă.  Omenescul este o sursă nesfârşită de delectare, de minunare, iar – de exemplu – numai una dintre fermecătoarele manifestări umane vorbirea sau limba ne aduce satisfacţii imense.

Gândiţi-vă ce satisfacţii oferă cuvintele, frazele, discursul, cu muzica lor, cu semnificaţia lor. Omenescul, prin vorbire, îţi permite să spui ceea ce ai gândit, exprimă ceea ce ai dorit! El permite o continuă alternare a găsirilor şi a ascunderilor, a confirmărilor şi a frustrărilor, a amintirilor şi uitărilor, a trecerilor de la zâmbet la lacrimă, de la gravitate la duioşie. Omenescul, cu un mic pas, ne conduce la omenie, mai precis, la nevoia de a fi bun, generos, de a dărui, de a adopta în comportamentul tău prezumţia de solidaritate cu ceilalţi oameni. Ca o concluzie, OMUL reprezintă cea mai minunată creaţie pe care DUMNEZEU a făcut-o!

– Dacă ar fi să faceţi un SINGUR DAR omenirii, care ar fi acesta?

– Deşi suntem peste şase miliarde de oameni pe această mică planetă albastră din acest gigantic univers, nu mulţi sunt cei care îşi pun o astfel de întrebare. Pare mai degrabă o întrebare de… Miss World! Personal, aş face ca SINGUR DAR omenirii LIPSA BOLILOR DE ORICE FEL! Şi se naşte întrebarea: ce facem cu medicii, cu spitalele? Pe medici îi transformăm în cercetători ştiinţifici în domenii conexe, iar spitalele le transformăm în cămine calde, primitoare, pentru toţi cei care nu au o casă!…

– De când sunteţi preocupată să veniţi în ajutorul celor care suferă?

– Când eram mică (prima, din cei trei fraţi – Ileana Mariana, Marin Emil şi Simona Valentina – ai familiei Sofia şi Cornel Gheorghe Mateș, din comuna Horea, judeţul Alba) eram întrebată ce vreau să devin când voi fi mare. Iar răspunsul meu era, invariabil, că o să fiu profesoară sau doctoriță! Am urmat cursurile şcolii elementare şi gimnaziale în minunata comună Horea, în perioada anilor 1978 – 1986. Am plecat la Sibiu în 1986 şi am urmat Liceul Sanitar, iar în 1990 am dat examen la medicină. Şi am picat, din motive subiective! Am obţinut repartiţie ca asistent medical la Spitalul Militar din Bucureşti, la Secţia ORL, unde am fost confruntată cu cazuri grele de cancer laringian.

Îmi doream mult să alin suferinţele semenilor mei, de aceea am urmat cursurile Facultăţii de Psihologie, pe care am absolvit-o în 2005, pentru ca, în 2014, să absolv şi Facultatea de Sociologie. În 2013 l-am întâlnit pe prof. univ. dr. ing. Augustin Semenescu, de la Universitatea Politehnică din Bucureşti, ce mi-a fost pacient şi care m-a îndrumat/pregătit pentru Facultatea de Ştiinţe şi Ingineria Materialelor – Secţia de Inginerie Medicală, din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, unde am fost admisă (printre primii) şi la studii de Licenţă şi Master, spre bucuria mea!

– Cum a pornit ideea acestei inovaţii de prestigiu, ce a adus un premiu internaţional pentru şcoala medicală românească?

– Profesorul Augustin Semenescu e un inventator cu rezultate deosebite în domeniul ingineresc, cu aplicaţii şi în medicină. Ca fost sportiv, el a suferit o ruptură de menisc în 2013. A dorit să se opereze la un profesor universitar, dar eu l-am convins să fie operat de dr. Marius Moga, cel care i-a montat o proteză de şold tatălui meu, ca să-i dea o şansă acestui medic tânăr, cu o pregătire deosebită în domeniu. Astfel, domnul Semenescu a fost impresionat de cunoştinţele acumulate de doctorul Moga în domeniul protezelor de şold, cărora le-a consacrat teza de doctorat ce urmează a fi prezentată în ianuarie 2016, iar una dintre ideile domnului doctor a fost transformată de domnul profesor în brevet de invenţie, după ce ne-a cooptat în echipa de inventatori şi am realizat schiţe, desene şi modele în trei variante.

– Ce aduce nou în sprijinul celor care au asemenea probleme?

– E un sistem revoluţionar de protezare, cu conservare maximă de capital osos şi care va permite utilizatorilor, mai ales persoanelor vârstnice şi tinerilor, să se recupereze mult mai repede, în comparaţie cu protezele clasice, fără a fi necesare revizii sau alte intervenţii chirurgicale ulterioare, aşa cum e necesar în prezent.

– Credeţi în valorificarea acestei invenţii în medicina românească ori, mai degrabă, pe plan internaţional?

– Atât eu, cât şi doctorul Moga am fost convinşi de profesorul Augustin Semenescu, care este un optimist prin definiţie, că se vor găsi oameni de bine în România sau români din diaspora – după ce va fi difuzat interviul nostru despre proteză pe TVR Internaţional, realizat de Ana-Maria Ghiur, în ianuarie 2016 – ce vor investi în materializarea acestei invenţii. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, oricum rectorul Mihnea Costoiu, de la Universitatea Politehnică din Bucureşti, coautor al invenţiei, conform declaraţiilor domniei sale, a făcut deja demersuri pentru brevetarea în SUA şi va începe căutarea de investitori acolo.

– Ce lipseşte sistemului medical din România pentru a fi la un nivel cu adevărat performant?

– Sistemul medical românesc e performant din punctul de vedere al personalului medical. Ca dovadă, toţi cei care au plecat şi pleacă din ţară sunt extraordinar de bine primiţi şi integraţi în ţările străine. În România, lipsesc construcţiile moderne, aparatura ultraperformantă în unele spitale, lipsa consumabilelor şi – de ce nu? – lipsa personalului medical, din cauza plecărilor masive din ţară. Toate acestea, din pricina unei subfinanţări a spitalelor şi a personalului, comparativ cu nivelul Uniunii Europene. Mă îngrijorează faptul că vom aduce, în viitor, medici din Asia ce nu vorbesc decât limba engleză şi, oricât s-ar strădui, nu vor învăţa limba română suficient de bine spre a se înţelege cu pacienţii noştri.

– Ce le recomandaţi celor care au idei îndrăzneţe, dar nu au posibilitatea de a pune în practică, ori chiar sunt neîncrezători că pot fi puse în practică?

– Eu am învăţat de la mentorul meu – prof. univ. dr. ing. Augustin Semenescu – că visele (oricât de îndrăzneţe ar fi, mai ales cele din domeniul medical) trebuie să fie brevetate şi puse în practică! Trebuie identificaţi toţi cei ce vor să-şi ajute semenii, dar şi să câştige bani – uneori, foarte mulţi – pentru a le testa, aproba şi apoi, pentru a le realiza în serie. Numai aşa vom progresa şi omenirea se va dezvolta, iar naţiunea română va continua să-şi aducă partea de contribuţie la viitorul omenirii. Şi închei cu un citat al profesorului Augustin Semenescu: “Dacă Dumnezeu a creat “inginerul” după creierul Său, “doctorul” l-a creat după inima Sa, iar “inginerul medical” – cu puţin din ambele. NIHIL SINE DEO!”

Daniel NEGUŢ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI