Exclusiv: Victimă a corupției instituționale din Alba, subiect de prima pagină în presa norvegiană

Una dintre ultimele ediții ale revistei “Folk Er Folk” (Oamenii sunt oameni) ce apare săptămânal în Oslo, Norvegia, are pe copertă fotografia unui albaiulian de etnie romă, Nicolae Stoica insotita de cuvinte ca rasism, abuz, sex. Povestea lui Stoica face subiectul editorialului și a unui articol ce se întinde pe nu mai puțin de 6 pagini, din publicația tipărită în 25.000 de exemplare.

Pe parcursul acestui an, am prezentat în alte câteva articole cum a evoluat situația tânărului rom de 28 ani din Alba Iulia, ce a emigrat în Norvegia chiar înainte să fie condamnat definitiv în 2011 la 4 ani şi 2 luni de închisoare cu executare, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune în celebrul dosar “Înşelăciune prin metoda maşinii de cusut Singer”. Povestea lui Nicolae Stoica este fără doar și poate demnă de un film.

Crescut în orfelinatele din Alba, victimă a unui abuz sexual pe când avea 15 ani, Stoica iese din sistemul instituționalizat la 19 ani.

Câţiva ani mai târziu, alături de alte 6 persoane, este condamnat definitiv la închisoare în cadrul aceluiaşi dosar, este dat apoi în urmărire naţională şi internaţională. Surpriză însă! Odată ajuns în Norvegia, tânărul este audiat mai multe ore de polițiști, depune o cerere de azil politic, considerându-se o victimă a sistemelor de justiţie, politic şi cel de protecţie a copilului din România și convinge justiția norvegiană să respingă cererea de extrădare trimisă de statul român, oferindu-i-se statutul de azilant politic. Acest lucru se întâmplă în anul 2012, cu un cetăţean al Uniunii Europene.

În revista “Folk Er Folk”, Nicolae Stoica reclamă “persecutia politică la care a fost supus mai bine de 7 ani si jumatate (2004-2011) de catre grupari de crima organizata constituite din functionari publici (politisti, procurori, judecatori, alesi locali etc.) la nivel de institutii ale statului in judetul Alba”.

Cum i-a convins Nicolae Stoica pe judecătorii norvegieni să ia în considerare serios posibilitatea ca albaiulianul să fie o victimă a sistemului de justiție din România nu știm exact, dar poate avea legătură cu atacul public și constant pe care îl face asupra unor instituții ale statului din județul Alba prin blogul său și cu rolul de activist pentru drepturile omului (romilor) pe care și l-a câștigat în Norvegia.

Este impresionant cum un stat de nivelul Norvegiei îî acordă, cel puțin temporar,  șansa libertății, unui român de etnie romă condamnat definitv pentru comiterea unei infracțiuni de înșelăciune în România. Este impresionant cum o societate cu tradiție în ceea ce înseamnă respectarea drepturilor omului îl adoptă pe acest tânăr și îl integrează în cadrul ei, oferindu-i condițiile de viață pe care nu le-a avut niciodată.

Puteți citi mai jos textul editorialului din publicația norvegiană și câteva pasaje din articol.

„SUNT El CU ADEVĂRAT CRIMINALI?

Mulţi norvegieni şi-au format impresia că romii săraci care cerşesc în Norvegia sunt criminali. După cum se pare, acest punct de vedere a fost confirmat în vara aceasta, când poliţia din Oslo a subliniat faptul că într-un sondaj realizat, „68 din 69 de cerşetori” erau înregistraţi cu infracţiuni. De asemenea, poliţia a declarat recent că in total 628 de români au fost arestaţi pentru furt până acum în acest an.

În aceste condiţii, mulţi sunt de părere că, da, este probabil adevărat, aşa cum susţin cele mai dure critici, că este imposibil de făcut o distincţie între criminalitate şi romi! Ceea ce mulţi oameni nu au remarcat este faptul că cea mai mare parte a infracţiunilor cu care cerşetorii săraci din sondajul din vară erau înregistraţi au fost încălcări ale legii ordinii publice. Din cele 628 de persoane sărace înregistrate în statistică cu infracţiuni economice, majoritatea erau vinovaţi de furtişaguri de la magazine.

Prin urmare, este vorba în general nu despre crime grave, dar despre circumstanţe care sunt o consecvenţă a statutului de a fi sărac şi nedorit pe stradă. Este grav că poliţia, în mod deliberat, pune împreună mici delincveţe cu infracţiuni grave, înfricoşând astfel opinia publică şi stigmatizând un grup întreg de oameni.

Ceea ce este de asemenea grav este că, atunci când vine vorba de acest grup de oameni, poliţia are un procentaj fantastic de mare de sancţiuni (amenzi) acceptate. Asta înseamnă că acuzaţii nu au utilizat dreptul lor la un avocat şi la dovedirea legală a infracţiunii, ci au semnat amenzile de poliţie fără alte formalităţi, de multe ori în timp ce ei se aflau încă în custodia poliţiei.

Mulţi vin ulterior la noi spunând că ei au crezut în momentul respectiv că trebuie să dea o semnătura pentru a ieşi din închisoare. De multe ori ei nu sunt de acord cu privire la acuzaţii şi nu au înţeles că, prin semnarea documentelor pe care de obicei nu le pot citi, îşi recunosc vina. Cu mare îngrijorare am aflat acum că autorităţile au început chiar să expulzeze persoane din Norvegia pe baza unor astfel de mici amenzi. Din fericire, în prezent avem stabilit un parteneriat cu avocaţi şi voluntari din Autobuzul Dreptăţii pentru a rezolva aceste probleme.

Un tânăr care într-adevăr a simţit pe propria piele ce înseamnă să fii lipsit de protecţie legală fundamentală este Nicolae Stoica, recent ales ca director adjunct la Folk er Folk. Ca solicitant de azil în Norvegia, el se lupta acum pentru a convinge autorităţile norvegiene să citească documentele pe care le-a adunat despre crima judiciară din România împotriva a 14 ţigani, printre care şi el însuşi. Suntem mândri să vă prezentăm povestea lui în această ediţie a revistei Folk er Folk.”

În articol apar numele unor interlopi și a mai multor persoane care au îndeplinit sau îndeplinesc diferite funcții publice în județul Alba. Povestea este țesută în contextul unui conflict care a avut loc în urmă cu 7-8 ani, între Viorel Bumbu, președintele Partidei Romilor Alba din acea perioadă și Raul Rus  zis “Pricu”.

“Nicolae Stoica aparține unei minorități care știm că este cea mai persecutată din Europa, iar el provine dintr-o țară care are o tradiție foarte scurtă în ceea ce privește statul de drept, transparența și democrația”, scrie în articolul revistei norvegiene.

Având în vedere dimensiunile materialului, vom reveni cu alte mici pasaje relevante din acest articol, odată ce le vom culege și analiza.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI