Evaziune fiscală de aproape un milion de lei în venituri nedeclarate: Care este pedeapsa dată la Tribunalul Alba

Evaziune fiscală de aproape un milion de lei în venituri nedeclarate: Care este pedeapsa dată la Tribunalul Alba

Tribunalul Alba a pronunțat miercuri, 26 august 2026, soluția într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată. Cauza a avut ca obiect activitatea desfășurată printr-o persoană fizică autorizată, iar acuzațiile au vizat perioada 1 ianuarie 2014 – 31 martie 2019.

Potrivit hotărârii, instanța a reținut că inculpatul, în calitate de reprezentant al PFA, ar fi omis să evidențieze în documentele contabile venituri în valoare totală de 943.011 lei. Consecința fiscală stabilită de instanță a fost un prejudiciu de 160.058 lei, compus din impozit pe profit și TVA nedeclarat și neachitat.

De unde a pornit dosarul

Cauza a ajuns în instanță în urma unui rechizitoriu întocmit de Parchet, prin care inculpatul a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală în formă continuată, în baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005. În faza inițială, anchetatorii au stabilit că veniturile nedeclarate ar fi fost realizate în perioada 2014–2019.

Dosarul a avut la bază un volum consistent de probe: expertize contabile, rapoarte de constatare, facturi, chitanțe, contracte de prestări servicii, ordine de plată, fișe de cont și declarațiile mai multor martori.

În esență, ancheta a urmărit să stabilească dacă activitatea economică desfășurată prin PFA și veniturile obținute din lucrări de tinichigerie, acoperișuri, jgheaburi și burlane au fost reflectate integral în evidențele fiscale.

Facturi, chitanțe și martori

Un element important al dosarului l-au constituit documentele provenite de la beneficiarii lucrărilor. Mai multe societăți au transmis anchetatorilor facturi, chitanțe, contracte și documente de recepție care atestau existența unor relații comerciale cu PFA-ul.

Instanța a reținut, între altele, că activitatea economică a inculpatului a fost confirmată prin declarațiile martorilor și prin documentele comerciale existente la dosar. Au fost menționate lucrări de montare și reparare a jgheaburilor și burlanelor, lucrări de tinichigerie și reparații de acoperișuri.

Într-unul dintre cazurile analizate, documentele depuse la dosar indicau plăți efectuate pentru lucrări executate de PFA. În alte situații, societățile au transmis facturi și chitanțe originale, contracte de prestări servicii și procese-verbale de recepție.

Instanța a apreciat că ansamblul acestor probe se coroborează și demonstrează existența activității economice desfășurate de inculpat.

„Nu am știut că trebuie să plătesc”

În cursul urmăririi penale, inculpatul a susținut, între altele, că nu percepea TVA deoarece considera că nu era plătitor de TVA și că pragul de încasări atins nu ar fi impus această obligație. El a contestat, de asemenea, anumite facturi și a susținut că unele dintre acestea nu fuseseră emise sau semnate de el.

În faza de judecată, inițial, inculpatul nu a recunoscut faptele în modalitatea descrisă în rechizitoriu și a optat pentru judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun. Cercetarea judecătorească a presupus audierea mai multor martori și reaudierea unora dintre aceștia după schimbarea titularului completului.

Procesul s-a întins astfel pe aproape doi ani, fiind administrate probe testimoniale și documentare, precum și o expertiză contabilă, ulterior completată la solicitarea apărării.

Instanța: Evaziune fiscală în formă continuată

După analizarea probelor, Tribunalul a concluzionat că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

Instanța a stabilit că veniturile nedeclarate au totalizat 943.011 lei, iar prejudiciul adus bugetului general consolidat a fost de 160.058 lei. Pentru instanță, neînregistrarea și nedeclararea obligațiilor fiscale a reprezentat elementul material al infracțiunii, iar forma de vinovăție reținută a fost intenția directă.

Un aspect esențial al sentinței îl reprezintă însă conduita ulterioară a inculpatului.

Din prejudiciul de 160.058 de lei, acesta a achitat 107.000 de lei, rămânând un debit principal de 53.068 de lei. Tribunalul a considerat plata unei părți semnificative din prejudiciu drept un efort real pentru diminuarea consecințelor faptei și a reținut o circumstanță atenuantă.

Fără închisoare: Amendă penală de 9.000 de lei

Deși legea prevede, pentru infracțiunea reținută, și posibilitatea unei pedepse cu închisoarea, Tribunalul a ales amenda penală.

Motivația instanței este relevantă: o pedeapsă cu închisoarea ar fi putut duce la anularea beneficiului liberării condiționate de care inculpatul beneficiase anterior și la executarea în regim privativ de libertate a restului de pedeapsă. În același timp, instanța a considerat că în cazul evaziunii fiscale recuperarea prejudiciului are o importanță deosebită.

În final, Tribunalul a stabilit o pedeapsă de 180 de zile-amendă, valoarea unei zile fiind fixată la 50 de lei.

Rezultatul: 9.000 de lei amendă penală.

Cu alte cuvinte, sancțiunea penală propriu-zisă este de 9.000 de lei, însă aceasta nu stinge obligațiile fiscale și civile stabilite prin sentință.

Partea civilă a solicitat recuperarea prejudiciului fiscal. La momentul pronunțării, după plata celor 107.000 de lei, Tribunalul a stabilit că mai rămâne de achitat un debit principal de 53.068 de lei.

La această sumă se adaugă 53.604 lei, reprezentând dobânzi și penalități calculate pentru perioada 31 martie 2019 – 22 iunie 2026.

Prin urmare, la data de 22 iunie 2026, principalul restant și accesoriile deja calculate însumau 106.672 de lei, fără a include accesoriile care continuă să curgă ulterior.

Tribunalul Alba a stabilit că pentru debitul principal neachitat se datorează, în continuare, dobânzi de 0,02% pe zi și penalități de întârziere de 0,01% pe zi, începând cu 23 iunie 2026 și până la achitarea integrală.

Pentru garantarea recuperării prejudiciului, instanța a menținut și măsura asigurătorie asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului.

Măsura, care fusese inițial instituită pentru o sumă mult mai mare, a fost ulterior restrânsă. Tribunalul a menținut-o, prin sentința din 26 august 2026, până la concurența sumei de 68.068 de lei.

În motivarea soluției, instanța a arătat că prejudiciul nu fusese achitat integral și că măsura asigurătorie este destinată tocmai garantării reparării acestuia.

Pe lângă amendă și obligațiile civile, inculpatul a fost obligat să suporte și cheltuielile judiciare avansate de stat.

Totalul stabilit de Tribunalul Alba este de 4.760 de lei: 3.760 de lei pentru faza urmăririi penale și 1.000 de lei pentru camera preliminară și judecată.

Sentința include, de asemenea, pedepse complementare și accesorii privind exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul de a fi ales, de a ocupa funcții care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a alege, pentru perioada și în condițiile stabilite de instanță.

Un dosar întins pe mai mulți ani

Cauza nu a fost una soluționată rapid. După sesizarea instanței, cercetarea judecătorească a presupus audierea unui număr important de martori, schimbarea titularului completului și reluarea unor acte de cercetare în virtutea principiului nemijlocirii.

În martie 2026, apărarea a solicitat un supliment la expertiza contabilă, pentru clarificarea accesoriilor raportate la sumele stabilite prin expertiză. Suplimentul a fost depus la dosar în iunie 2026. La 23 iulie 2026, cercetarea judecătorească a fost declarată terminată, iar procurorul și apărătorul au formulat concluzii în sensul aplicării unei amenzi penale și al recuperării diferenței de prejudiciu.

La 26 august 2026 a venit verdictul.

Sentința nu este definitivă. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

sursa: ReJust

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News