Rămâi conectat

Actualitate

Eliminarea mai multor clase de a IX-a din Alba a INFURIAT elevii și cadrele didactice din județ. SCRISOAREA deschisă din partea Colegiului Economic din Alba Iulia

Ziarul Unirea

Publicat

în

Inspectorul școlar general al județului Alba declară ca în anul 2020 au absolvit ciclul gimnazial un număr de 3055 elevi. Asta înseamnă că în învățământul liceal și profesional, pentru anul școlar 2020-2021 au fost 3055/28=109,1 clase cu efective medii de 28 elevi/clasă.

În anul 2021 sunt 2376 absolvenți de ciclu gimnazial, care trebuie cuprinși în învățământul liceal și profesional pentru anul școlar 2021 – 2022. Structural, acești absolvenți ar trebui cuprinși în învățământul liceal și tehnic profesional după cum urmează: 60% dintre elevi în învățământ tehnologic, în clase cu 24 elevi/clasă, și 40% dintre elevi în învățământ teoretic, în clase cu efectiv de 26 elevi/clasă. Prin urmare se vor forma Ni =60 clase învățământ tehnologic care vor avea un efectiv total de n1 =60×24=1440 elevi și N2 =36 clase învățământ teoretic care vor avea un efectiv total de n2 =36×26=936 elevi.

Se observă că, folosind noile norme de elevi/clasă, față de anul școlar 2020-2021 în care sunt 109 clase de elevi în învățământul liceal și tehnic profesional, în anul școlar 2021-2022 se previzionează să fie un număr de 96 clase, deci cu AN = 13 clase/ județ mai puține.

CITEȘTE ȘI: Elevii care se vor întoarce la şcoală fizic din semestrul al II-lea vor primi măşti de protecţie GRATIS. Declarațiile Ministrului Educației

O clasă are săptămânal 30 ore/săptămână deci, dacă ținem cont că un profesor are norma de 18 ore/săptămână, rezultă că pentru activitatea săptămânală a unei clase de elevi sunt 30

necesare n1 = — = 1,66 norme didactice, împărțite pe specialități. Prin urmare, prin aplicarea noilor norme de elevi/clasă pentru funcționarea celor 13 clase care nu se mai regăsesc s-ar face o economie cu salarizarea a n2 = 21,58 norme adică cadre didactice.

Dacă în anul școlar 2021-2022 s-ar păstra același număr de clase ca în anul școlar 2020­2021, dar în care numărul de elevi să fie 21 elevi/clasă la învățământul tehnologic și 23 elevi/clasă în învățământul teoretic ar rămâne același număr de catedre și implicit de cadre didactice. Acest surplus de profesori rezultați din noile efective de elevi/clasă față de efectivele indicate în Ordinul Ministrului Învățământului (învățământ tehnologic vor avea 24 elevi/clasă iar învățământul teoretic 26 elevi/clasă) ar avea cel puțin două efecte:

  1. O creștere a cheltuielilor salariale în medie cu A=21,58*4000 lei/lună =320 lei/lună adică B=1.035.840 lei/an, adică C=435,95 lei/elev/an sau D=36,32 lei/elev/lună adică E=1,21 lei/elev/zi ( la o cheltuială salarială medie de 4000lei/lună, asta ar însemna că aproape toate cadrele didactice sunt cu gradul didactic I sau II, greu de crezut. La o cheltuială salarială medie de 3000 lei/lună E=0,90 lei/lună/elev)
  2. O creștere a securității sanitare a elevilor pentru anul școlar 2021-2022 în limite, nu identice dar, cât de cât mai apropiate de cele din celelalte țări europene, cu un cost suplimentar de 1,21 lei/zi/elev, adică sub valoarea unei măști de protecție/zi. La o sală medie de 50 mp, un număr de 23 elevi înseamnă: o suprafață S=2,17 mp/elev adică un cerc de rază R=0,83 m în jurul fiecărui elev, deci o distanță teoretică de 1,6 m între doi elevi, mult mai puțin decât distanța de siguranță pentru prevenirea contagiozități.

Acest număr scăzut de elevi ar trebui considerat ca o șansă ca, măcar un an, să încercăm să revenim la un comportament favorabil dezvoltării copiilor prin scăderea densității acestora în spațiile școlare. Este bizar cum, încercăm tot felul de metode mixte de scădere a densității copiilor în spațiile școlare, iar atunci când apare o șansă, încercăm să o distrugem, generând în același timp și o agitare a copiilor, părinților, profesorilor și a societății în general.

Din precizările făcute de către domnul inspector școlar general adjunct Cherecheș, această scădere a numărului de absolvenți de clasa a VIII-a nu se va mai păstra pentru anul școlar 2022-2023.

Un zbucium de desființare de clase și de specialități pentru o sporire a cheltuielilor cu 0,90 lei/elev/zi sau cel mult 1,21 lei/elev/zi acoperită de un câștig mult mai mare în securitatea elevilor este absolut nejustificat de nici o criză financiară sau de alt gen din lume.

Să nu uităm că un an de zile profesorii și familiile copiilor au suportat: cheltuielile de internet, de telefon (date), de uzură a calculatoarelor și telefoanelor. Școlile au fost scutite de o bună parte a cheltuielilor legate de regie , energia termică, energia electrică, igienă etc. economie care acoperă din plin cheltuiala suplimentară generată de reducerea numărului de copii în clase.

Din punct de vedere al conținutului învățământului, se pune problema realizării procesului remedial și de fundamentare a unor cunoștințe a căror însușire a fost îngreunată în perioada ”învățământului online”, elemente strategice anunțate de către ministrul învățământului. Aceste obiective nu pot fi realizate pentru toate disciplinele doar printr-o creștere a numărului de ore/disciplină pentru că se vor încălca cerințele minimale de management al timpului pentru elevi. Oricum timpul acordat programului școlar este unul maximal pentru elevul român. Printr-o scădere a numărului de elevi în clasă, crește timpul acordat individual fiecărui elev în timpul orei și deci apare o intensificare a procesului instructiv și crearea disponibilității pentru procesul remedial și de fundamentare a unor cunoștințe la care elevul nu prezintă suficientă siguranță.

Una dintre marile probleme ale învățământului românesc este problema resurselor umane, ca număr și calitate. Scăderea numărului de cadre didactice pentru o problemă tranzitorie și după niște criterii absolut nonvalorice cum ar fi vârsta, domiciliu, număr de membri de familie aflați în întreținere, faptul că este în școala din care trebuie să plece 1-2 profesori etc. va conduce la o accentuare și mai drastică a crizei reale de resurse umane.

Metodologiile de mișcare a personalului didactic sunt dominant sociale, evaluarea competențelor este un deziderat începând de la elevi până la managerul de top din administrația statului, selecția pe bază de probe de evaluare, în acest moment, este o demagogie. În toate aceste etape tulburi din 1989 până în prezent s-au pierdut, în toate domeniile și la toate nivelurile, oamenii de valoare care în marea lor majoritate nu s-au mai întors.

O școală se formează în timp, are nevoie de o anumită cultură instituțională, nu o lărgești și o strângi ca pe un acordeon de câte ori ești într-un pseudo- impas. S-au creat clase în învățământul tehnologic fără să se țină cont dacă există sau nu există profesori calificați, creezi clase de tehnologic unde toate materiile de specialitate, circa 18 ore/săptămână, le predă același om. La un moment dat nici el, nici copiii nu mai știu exact la ce disciplină sunt. Este mai rău decât la învățământul comasat, unde într-o sală stau copii de vârste diferite și care fac lucruri diferite. În cazul unui singur specialist la toate materiile de specialitate, același om predă discipline diferite care aparțin unor științe diferite, care fiecare ar trebui să aibă specificul ei metodologic și de conținut, aceluiași grup de elevi.

Din niște birouri, niște birocrați, după niște criterii doar de ei știute, creează clase în specialități pentru care, de ani de zile nu sunt solicitări, unde elevii au mers doar ca să fie undeva iar la absolvire bacalaureatul îl iau 0-8 elevi. Sunt specialități care sunt necesare dezvoltării societății dar pentru care nimeni nu a făcut nici un marketing școlar astfel încât elevii să și le dorească. Deși se pretind oameni de învățământ, foarte mulți nu înțeleg că epoca impunerii împotriva voinței copilului a trecut. Chiar dacă face respectiva specialitate, la finalizare, copilul aruncă totul și se uită în urmă ca spre un mare eșec și o mare risipă de energie și timp. A obliga un copil să meargă la o specialitate pentru care nu are disponibilitate este cea mai perfidă formă de sacrificare a copilului și de risipire a resurselor financiare și de idealuri ale societății.

Este foarte adevărat că trebuie să aplicăm principiul apropierii serviciilor educaționale de beneficiarul lor, care este elevul, dar asta nu cu încălcarea calității serviciilor, decât așa mai bine lipsă.

Într-o sfidare totală față de elevi și părinți ISJ Alba a dat în municipiul Alba Iulia o clasă de tehnologic luată de la Colegiul Economic unde promovabilitatea la bacalaureat a fost în anul 2020 de 93% la Liceul Dorin Pavel unde promovabilitatea la bacalaureat a fost de 25%. Colegiul Economic este acolo unde este datorită rezultatelor elevilor, Colegiul Economic și fiecare unitate școlară este a elevilor care muncesc acolo ei, promoție după promoție, dau renume unității școlare. Dragi elevi ne pare rău dar din păcate ăsta este respectul administrației față de muncă în scumpa noastră patrie.

Faptul că un funcționar al statului, inspectorul școlar general, în mod birocratic, fără nicio responsabilitate calitativă, decide soarta copiilor dintr-o parte a țării, chiar dacă nu este normal, se mai poate înțelege dar, unde sunt aleșii locali care au o singură obligație în fișa postului: să facă totul pentru interesul locuitorilor care i-au ales. Unde sunt consilierii locali și județeni, unde sunt primarii și președintele consiliului județean care să analizeze situația copiilor din diferitele localități și să se asigure că: pentru fiecare copil sunt asigurate condițiile necesare unei dezvoltări normale.

Indiscutabil că domeniul construcțiilor este foarte important, indiscutabil că Liceul Dorin Pavel are cadre didactice bine pregătite și disponibile pentru nevoile elevilor dar: elevii nu doresc domeniul construcțiilor, vinovați pentru asta sunt cei care nu au asigurat un marketing școlar corespunzător și în primul rând lipsa unor politici clare în domeniu. Nimic din toate aceste motive nu justifică în nici un mod să introduci o clasă unde să obligi copiii să frecventeze programul școlar împotriva voinței lor, dar justifică rezultatele școlare o promovabilitate la bacalaureat. Justificări de genul s-a luat și de la Colegiul Economic și de la Colegiul HCC Alba câte o clasă nu au nici o acoperire, cele două unități fac parte din grupări diferite primul este în cadrul unităților tehnologice, care trebuie să fie 60% din total clase învățământ liceal și profesional, iar a doua unitate este din cadrul unităților teoretice, care ar trebui să fie 40% din total. Este foarte important de văzut care au fost demersurile primarilor și președintelui consiliului județean deoarece efortul financiar suplimentar nu justifică ”tăierea claselor” și mai mult nu justifică introducerea claselor în domenii nedorite și în consecință obligarea elevilor ca timp 4 ani să facă ceva nedorit iar ulterior să nu fructifice nimic din acești ani, care vor rămâne pentru ei o pagină neagră sau un vid.

Nici economic, nici calitativ, măsura temporară, pentru anul școlar 2021 – 2022, a desființării de clase , a schimbării structurii specialităților într-un liceu pe singurul motiv al creșterii cu 0,9 lei/elev/zi – 1,21 lei/elev/zi nu se justifică, este un act birocratic cu sfidarea elevilor, părinților, profesorilor și a întregii comunități.

Semnează:

Consiliul profesoral al Colegiului Economic ”Dionisie Pop Marțian ”Alba Iulia

Consiliul de administrație al Colegiului Economic ”Dionisie Pop Marțian ”Alba Iulia

Președinte al CA, prof. Mihaela Ioana Basarabă

Consiliul elevilor din Colegiului Economic ”Dionisie Pop Marțian ”Alba Iulia

Președinte CE – elevă clasa a XI-a D, Mădălina Acatrinei Furtună

Consiliul părinților din Colegiului Economic ”Dionisie Pop Marțian ”Alba Iulia

Reprezentant al Consiliul părinților, economist Mircea Dragomir


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

România în Air Schengen și Schengen maritim din 31 martie. Ce se schimbă de duminică la controale și cum vor călători copiii minori

Ziarul Unirea

Publicat

în

România în Air Schengen și Schengen maritim din 31 martie. Ce se schimbă de duminică la controale și cum vor călători copiii minori România intră în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene (Air Schengen) și maritime începând de duminică, 31 martie. Secretarul de stat în Ministerul de Interne, chestorul Bogdan Despescu, a explicat ce înseamnă acest […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea