Economistul Radu Georgescu: România a fost ca un tip care merge în fiecare seară la restaurant, dar nu plătește. În curând, trecem de la Dolce Vita direct la regim alimentar
Economistul Radu Georgescu: România a fost ca un tip care merge în fiecare seară la restaurant, dar nu plătește. În curând, trecem de la Dolce Vita cu selfie-uri din restaurante direct la regim alimentar
Economistul Radu Georgescu compară România cu un tip care merge seara de seară șa restaurant, își face selfie-uri cu mâncarea, dar nu plătește. Acesta este de părere că în curând, vom tercere de la DOlce Vita direct la regim alimentar.
,,În ultimii 15 ani, România s-a dezvoltat pe datorie. Metaforic, România a fost ca un tip care merge în fiecare seară la restaurant, dar nu plătește. Este trecut ca datorie pe caiet. Pentru acest tip este La Dolce Vita: comandă 3 feluri de mâncare, își face selfie-uri cu cartofi prăjiți și ceafă de porc.
Câte-odată își face selfie-uri și cu prăjituri, dar pentru acest tip La Dolce Vita este până într-o zi, până când cei de la restaurant îi spun tipului că nu mai poate să mănânce pe datorie.

În anul 2010, România avea o datorie de 240 miliarde lei. Azi, România are o datorie de 1.020 miliarde lei. În 15 ani, Guvernele din Romania au împrumutat 780 miliarde de lei! România nu va plăti niciodată aceste datorii, va face mereu alte datorii pentru a plăti datoriile la scadență.
Dar acum vine o parte și mai nasoală: în curând, România nu va putea să mai plătească nici măcar dobânzile la datorii. Îți explic cu un calcul matematic: Acum România are o datorie de 60% din PIB. În acest moment, plătește o dobândă în jur de 8% pe an.
Asta înseamnă că România va plăti într-un an, doar pe dobânzi, 4,8% din PIB. România va plăti pe dobânzi o sumă mai mare decât ce cheltuie pe tot sistemul de educație, adică 3,5% din PIB, o sumă chiar mai mare decât investițiile făcute de România.
Cheltuielile de capital în 2024 au fost de 3,7% din PIB. Este evident că acest sistem va face implozie, dar întrebarea este când.
O mare parte din cei 780 miliarde de lei împrumutați au fost aruncați în consu: creșterea numărului de bugetari, creșterea salariilor bugetarilor. Acești bani din consum s-au distribuit inegal în România.
Am văzut săptămâna trecută un reportaj cum arăta Bucureștiul în anul 2000. Bucureștiul s-a schimbat în câteva părți: au apărut mall-uri, blocuri noi etc. Dar la 1.000 de metri de Mall Afi Cotroceni (cartier Militari), peisajul arată ca în 2000.
Sunt magazine noi pe calea Victoriei, dar la 200 m, strada Magheru arată mai rău ca în 2000. Dacă mergem la 20 km de București lucrurile arată tot ca în 2000. Bine, în unele cazuri arată ca în 1900.
Concluzii
România este la finalul unui ciclu economic care s-a bazat pe împrumuturi. În curând, trecem de la Dolce Vita cu selfie-uri din restaurante direct la regim alimentar”, a scris economistul pe Facebook.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Înmatriculările de autoturisme noi în cădere liberă: Au scăzut cu 26,4% în trimestrul III din 2026. Date INS
Înmatriculările de autoturisme noi în cădere liberă: Au scăzut cu 26,4% în trimestrul III din 2026. Date INS Înmatriculările de autoturisme noi în România au înregistrat o scădere de 26,4% în trimestrul al treilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, înmatriculările de mopede și motociclete au crescut cu 20,4%, potrivit […]
Pensie anticipată și salariu: Poți să te pensionezi înainte de termen și să te angajezi fără să pierzi banii de la stat?
Pensie anticipată și salariu: Poți să te pensionezi înainte de termen și să te angajezi fără să pierzi banii de la stat? Românii care aleg să iasă la pensie înainte de împlinirea vârstei standard trebuie să fie atenți atunci când decid să se reangajeze. Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii stabilește clar că […]
5 noiembrie | Ziua mondială de conștientizare a tsunamiurilor: informarea populației cu privire la riscurile provocate de aceste fenomene
5 noiembrie | Ziua mondială de conștientizare a tsunamiurilor Ziua mondială de conștientizare a tsunamiurilor este marcată anual, pe 5 noiembrie, având ca scop informarea populației cu privire la riscurile provocate de aceste fenomene și creșterea capacității comunităților de a face față dezastrelor, prin intermediul programului global „Pregătire pentru Tsunami”. Campania din acest an promovează […]
