Ştirea zilei

Drumul spre două obiective turistice din Apuseni: Gîrda Seacă și Casa de Piatră va fi, în sfârșit, practicabil!

Unirea Ziarul

Publicat

în

Drumul spre Gîrda Seacă și Casa de Piatră va fi, în sfârșit, practicabil •  Romsilva va reabilita partea sa de 7,8 km din drumul de acces spre Gîrda Seacă

Regia Naţională a Pădurilor Romsilva va reabilita aproape 8 km din drumul forestier care face legătura între centrul comunei Gîrda și satul Gîrda Seacă. Drumul auto forestier spre Gîrda Seacă are o lungime totală de 15,8 km, din care 8 km se află în administrarea Consiliului Local al comunei Gîrda de Sus, iar 7,8 km se află în administrarea RNP ROMSILVA, Direcţia Silvică Alba, Ocolul Silvic Gîrda.

Drumul forestier ce va fi reabilitat este tronsonul aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva; este situat în extravilanul comunelor Gîrda de Sus şi Arieşeni și este este localizat în Parcul Natural Apuseni, ROSPA0081 Munții Apuseni – Vlădeasa şi ROSCI0002 Apuseni. Drumul de pământ va avea o platformă de 3,5 m cu parte carosabilă de 2,75 m și acostamente de 2×0,375 m.

Vor fi efectuate lucrări de colectare și evacuare a apelor pluviale, vor fi montate  podețe tubulare noi care le vor înlocui pe cele degradate, vor fi amenajate drumurile laterale pe o lungime de 15-20 m și o lățime de 3 m.

În 2012, prin hotărâre de guvern, jumătate din drumul forestier de 16 km ce face legătura  între DJ 750 din centrul Gîrdei cu Gîrda Seacă, respectiv Casa de Piatră – Arieșeni, a fost trecut din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA în domeniul public al comunei Gîrda de Sus şi în administrarea Consiliului Local al acesteia. Drumul forestier a fost obiectul unei investiţii estimate la 1,5 milioane de euro, pentru modernizare şi asfaltare, cu fonduri europene. Au fost cuprinse două tronsoane, unul dintre acestea asigurând acum accesul spre Muntele Călineasa. Lucrările au fost executate de firma ”Newamport Compani” din Bistra. Pe un proiect depus de Primăria Gîrda pe Măsura 322 a fost asfaltat drumul Valea Gîrda Seacă – Peștera Scărișoara, pe o porțiune de 6,6 km, au fost înlocuite bornele kilometrice, indicatoarele rutiere și turistice, a fost protejat drumul de stâncăria de pe munte cu plasă de sârmă, iar pe margini au fost montați parapeți metalici, ne-a informat primarul comunei Gîrda de Sus, Marin Vârciu. Pe Măsura 125 b au fost reabilitaţi și asfaltaţi 11,4 km de drumuri forestiere.

De drumul spre Gîrda Seacă și Casa de Piatră beneficiază acum trei sate din Gîrda de Sus și două sate din Arieșeni, iar de drumul asfaltat dintre Ocoale și Călineasa beneficiază mai bine de jumătate din populația comunei Gîrda de Sus, care urcă cu animalele în taberele de vară, pe Muntele Călineasa.

Pe drumul spre Gîrda Seacă, acolo unde se termină asfaltul, începe disperarea pentru șoferi. Porțiunea de drum pe care o folosește Romsilva pentru transportul lemnelor din pădure, tranzitată de camioane încărcate până la refuz, este într-o stare deplorabilă, chiar și căruțelor fiindu-le greu să se deplaseze. Gropi adânci umplute cu apă, curbe rupte sau alunecate, șanțuri săpate de viiturile dese din ultimii ani. În zonă va interveni Romsilva și va îndrepta drumul, va recontura traseul de colectare a apelor de ploaie și a izvoarelor.

Readucerea traseului la parametri normali este o veste deosebită atât pentru localnicii care-și rup mașinile prin gropi, dar mai ales pentru turiștii care ar vedea pe viitor mai mult decât Peștera Ghețar de la Scărișoara, la care accesul este foarte bun după ce au fost asfaltate toate drumurile de acces până la obiectiv. Și sunt destule atracții turistice spre Gîrda Seacă, spre Casa de Piatră:

Izbucul Tăuz –  adâncimea sa depăşeşte 100 de metri, prin galerii subterane şi sifoane inundate comunică tocmai cu pârâul ce intră în Peştera Coiba Mare şi parcurge 4 kilometri pe sub munte, pentru a ieşi la lumină aici şi a se vărsa mai departe în râul Gîrda Seacă; Portalul Peșterii Ghețarul de la Vârtop – de 340 metri lungime, este de o mare frumusețe, fiind supranumită și „Peștera Minunată“.

Peștera este situată în apropierea satului Casa de Piatră, unde s-au descoperit urmele Omului de Neanderthal, vechi de 62.000 de ani; Portalul peșterii Coiba Mare – cel mai mare portal de intrare în peșteră din România, având dimensiuni impresionante, de 74 metri lungime pe 47 metri înălțime,  Huda  Orbului,  Huda  Oilor, Șura Popii etc.


Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

FOTO | Opt motocicliști italieni au descoperit Alba Iulia din întâmplare și au decis să își prelungească șederea după ce au aflat ce ascunde Cetatea Alba Carolina și județul Alba: „Cu siguranță vom reveni”

Ioana Oprean

Publicat

în

Opt motocicliști italieni au descoperit Alba Iulia din întâmplare și au decis să își prelungească șederea după ce au aflat ce ascunde Cetatea Alba Carolina și județul Alba: „Cu siguranță vom reveni” Un grup format din opt italieni pasionați de motociclete, aflați într-un tur al României, având ca obiectiv vizitarea celor mai impresionante castele și […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

Urmărire ca în filme la Unirea: Tânăr fără permis, prins după ce a ignorat semnalul polițiștilor. Un bărbat i-a încredințat mașina, deși știa că nu are carnet

Bogdan Ilea

Publicat

în

Urmărire ca în filme la Unirea: Tânăr fără permis, prins după ce a ignorat semnalul polițiștilor. Un bărbat i-a încredințat mașina, deși știa că nu are carnet Un tânăr de 20 de ani, din județul Sălaj, este cercetat de polițiști după ce a fost prins conducând fără permis un autoturism în localitatea Unirea. Incidentul a […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO | Alba Iulia și „eticheta refuzat la export”: Cum se degrada untul în depozite, în timp ce magazinele erau goale, în anul 1986

Ioana Oprean

Publicat

în

Alba Iulia și „eticheta refuzat la export”: Cum se degrada untul în depozite, în timp ce magazinele erau goale, în anul 1986 Puține expresii prezintă mai bine paradoxurile economiei din perioada comunistă decât celebra sintagmă „refuzat la export”. Pentru o mare parte dintre românii care au trăit în anii ’80, produsele considerate „refuzate la export” […]

Citește mai mult