Drepturile părinţilor 2021: Concedii pentru creşterea şi îngrijirea copilului, indemnizaţii şi zile libere

Concediile pentru creşterea şi îngrijirea copilului, indemnizaţiile pentru acestea, precum şi acordarea de zile libere pentru îngrijirea copiilor sunt drepturile de care părinţii beneficiază conform legislaţiei naţionale.

Femeile gravide sunt asigurate automat în sistemul public de sănătate, fie că lucrează sau nu, deci, indiferent dacă plătesc contribuţii sociale de sănătate sau nu. De asigurare automată beneficiază, conform legislației fiscale, și femeile care tocmai au născut (lăuzele). Asta înseamnă practic că pot primi servicii medicale gratuite, destul de multe la număr, precum diverse controale sau analize, supravegherea sarcinii și internarea fără costuri și fără bilet de internare.

ELIT

Aceste servicii medicale gratuite sunt incluse în pachetele medicale ce vor fi valabile până la data de 31 martie 2021, dacă Guvernul nu va decide din nou prelungirea lor.

Pentru a beneficia de protecţia maternităţii la locurile de muncă, drept stipulat în OUG nr. 96/2003, femeile însărcinate, lăuzele sau mamele care alăptează trebuie să îşi informeze angajatorul despre situaţia lor printr-un document eliberat de medicul de familie prin care să fie atestată starea lor. Angajatorii trebuie să prevină expunerea gravidelor sau a mamelor la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea, precum să nu le constrângă să facă o muncă dăunătoare sănătăţii, stării lor de graviditate sau copilului nou-născut.

De asemenea, dacă medicul de familie sau cel de medicina muncii recomandă reducerea programului de lucru sau mutarea gravidei pe un alt post, angajatorul trebuie să ia aceste măsuri cu păstrarea salariului. Dacă varianta repartizării pe un alt post nu este posibilă, salariatele pot cere intrarea în concediu de risc maternal.

ADEZIUNE PLUS

Acest tip de concediu are o durată maximă de 120 de zile şi poate fi luat fie în întregime, fie fracţionat. Pe durata concediului de risc maternal, salariatele primesc şi o indemnizaţie lunară, în valoare de 75% din media veniturilor ultimelor şase luni.

Concediul de risc maternal este acordat în baza unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist.

De asemenea, trebuie menţionat şi faptul că salariatele gravide au dreptul la 16 ore pe lună pentru efectuarea analizelor medicale cu privire la sarcină. Pentru a putea beneficia de aceste ore libere, gravida oferă angajatorului o scrisoare medicală eliberată de medic, prin care să se adeverească că în intervalul respectiv a fost la analize.

Drepturile mamei

Înainte de a naşte, salariata gravidă poate intra în concediu de maternitate, care se alocă în perioada de sarcină şi lăuzie pentru o perioadă de maximum 126 de zile calendaristice. Indemnizaţia pentru sarcină şi lăuzie este de 85% din baza de calcul.

În concret, e vorba de două perioade diferite: cea pentru sarcină se referă la 63 de zile înainte de naștere, în timp ce pentru lăuzie se referă la 63 de zile după naștere. De asemenea, concediile pentru sarcină și lăuzie se pot compensa între ele, în funcție de recomandarea medicului și de opțiunea persoanei beneficiare, în așa fel încât durata obligatorie a concediului de lăuzie să fie de minim 42 de zile calendaristice.

După încheierea concediului de lăuzie, mama poate intra în concediul de creştere copil (CCC), ce se acordă până la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv de trei ani a copilului cu handicap. Pentru a face acest lucru, persoana îndreptăţită trebuie să îşi suspende contractul de muncă la angajator. În această perioadă, persoana îndreptăţită (poate fi atât mama, cât şi tatăl) va primi o indemnizaţie de creştere copil, plătită de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

Indemnizaţia de creştere a copilului se stabileşte în cuantum a 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului. Indemnizația acordată nu poate fi sub 1.250 de lei și nici peste 8.500 de lei pe lună (indiferent cât de mari ar fi veniturile părintelui care intră în CCC). Mai multe detalii despre indemnizaţia acordată în cazul unei naşteri dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, precum şi cuantumul indemnizaţiei în cazul trecerii dintr-un CCC în altul, ca urmare a naşterii unui copil în perioada primului CCC, găsiţi în acest articol.

În concediul pentru creşterea copilului poate intra ori mama, ori tatăl copilului, OUG 111/2010 specifică faptul că oricare dintre părinţi sau tutore poate solicita acest concediu.

De asemenea, HG 52/2011 stipulează că dacă părintele care nu a solicitat dreptul la concediul şi indemnizaţiede creştere copil, dar a obţinut venituri impozabile în ultimele 12 luni anterioare naşterii copilului, poate solicita acest drept. Mai exact, dacă mama a intrat iniţial în concediu de creştere copil şi se întoarce la locul de muncă după un an, de exemplu, pentru restul perioadei până la vârsta de doi ani, respectiv trei ani pentru copilului de handicap, tatăl poate intra în concediul de creştere copil, dacă a avut venituri impozabile în ultimele 12 luni.

Important! HG 52 menţionează faptul că celălalt părinte nu poate intra în concediu de creştere copil, dacă părintele care s-a aflat iniţial în CCC a solicitat acordarea stimulentului de inserţie.

Dacă dreptul propriu la concediu şi indemnizaţie nu se solicită de către celălalt părinte, concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului acordat primului părinte se reduc cu o lună.

Dacă părintele care se află în CCC se reîntoarce la locul de muncă cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea vârstei de doi ani a copilului sau trei ani în cazul copilului cu handicap, acesta poate solicita acordarea unui stimulent de inserţie. Stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea vârstei de trei ani, respectiv patru ani în cazul copilului cu handicap.

În prezent, valoarea stimulentului este de 650 lei/lună şi este plătită tot de către ANPIS.

În situaţia în care mama se întoarce la locul de muncă înainte de împlinirea vârstei de un an al copilului şi încă alăptează, fapt dovedit printr-o adeverinţă medicală, poate beneficia de o reducere a programului de muncă cu două ore zilnic, fără a i se modifica salariul.

OUG nr. 96/2003 prevede că mamele care alăptează trebuie să primească două pauze de alăptare a câte o oră până când copilul împlineşte un an. Însă, la cerere, pauzele pot fi înlocuite cu o reducere de două ore a programului de lucru zilnic.

Drepturile tatălui

Pe lângă posibilitatea de a intra în concediu de creştere copil, în locul mamei, mai există o serie de drepturi ale taţilor.

Potrivit Legii concediului paternal nr. 210/1999, tatăl unui copil nou-născut are dreptul la un concediu paternal destinat îngrijirii copilului, indiferent dacă acesta din urmă este născut dintr-o căsătorie, din afara uneia sau este adoptat. Astfel, după cum stipulează actul normativ, tatăl copilului nou-născut are dreptul la un concediu plătit de cinci zile lucrătoare, cu condiția ca acesta să fie asigurat în cadrul sistemului asigurărilor de stat.

Acest concediu paternal se acordă la cerere, nu din oficiu, în primele opt săptămâni de la naşterea copilului, pe baza certificatului de naştere al copilului din care să rezulte calitatea sa de tată. Indemnizaţia acordată pentru concediul paternal este egală cu salariul corespunzător perioadei respective.

În cazul în care urmează un curs de puericultură în urma căruia primeşte o adeverinţă în acest sens, concediul paternal se poate prelungi cu zece zile lucrătoare, ajungând la 15 zile. Această posibilitate de prelungire se acordă o singură dată unui tată, indiferent de numărul de copii nou-născuţi.

De asemenea, OUG 111/2010 menţionează că tatăl, dacă nu este persoana care intră în CCC, poate beneficia de o lună pe care să o petreacă cu copilul, în timp ce mama se întoarce la serviciu, cunoscută drept „luna tatălui”. Această lună nu este obligatorie, iar dreptul de a beneficia de această perioadă poate fi declinat printr-o cerere la sediul ANPIS la care s-au depus documentele pentru concediul de creştere copil.

Dacă alege să beneficieze de această lună, tatăl va depune documentele necesare la ANPIS, iar indemnizaţia lunară reprezintă 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni. Pentru ca tatăl să îşi poată lua această lună, mama trebuie să se reîntoarcă la muncă.

Pentru această „lună a tatălui”, indiferent dacă părintele alege să beneficieze de ea sau nu, mama nu va beneficia de indemnizaţie de creştere copil şi nici de stimulent de inserţie (dacă se reîntoarce la locul de muncă cu minim 60 de zile de expirarea CCC).

Drepturile celor care adoptă copiii

Persoanele care adoptă copii aflaţi în plasament pot beneficia de un concediu de acomodare, cu o durată maximă de un an, precum şi de o indemnizaţie lunară. La finalul anului trecut, Legea adopţiei a fost modificată în beneficiul celor care adoptă.

Cel mai important aspect adus de modificarea Legii adopţiei este legat de indemnizaţia de acomodare. Până în data de 26 martie 2021, persoana care adoptă primeşte doar 1.700 lei pe lună ca indemnizaţie. Însă, după această dată, indemnizaţia lunară de acomodare va fi calculată ca fiind 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani, dar nu mai puţin de 1.700 lei şi nu mai mult de 8.500 lei.

De modificarea indemnizaţiei vor beneficia şi persoanele aflate deja în concediu de acomodare, nu doar cele care vor intra în acest tip de concediu după data de 26 martie 2021.

În plus, modificarea Legii adopţiei a adus şi noi stimulente financiare pentru cei care adoptă copii cu vârstă între 3 şi 6 ani, cu handicap uşor sau mediu ori care fac parte dintr-un grup de fraţi adoptabili împreună.

Pentru fiecare astfel de copil se va acorda lunar câte 600 de lei. Mai departe, cuantumul indemnizației s-ar mări cu 50% (ar ajunge, deci, la 900 de lei lunar/copil), dacă cel adoptat are peste șapte ani, e încadrat în grad de handicap accentuat/grav, infectat HIV sau bolnav SIDA ori face parte dintr-un grup de cel puțin trei frați adoptabili împreună (vorbim de trei situații posibile, nu de trei condiții cumulative).

Dacă însă copilul adoptat întrunește două dintre condiții, atât în cazul indemnizației de 600 de lei, cât și în cazul celei de 900 de lei, sumele lunare se majorează cu 75%. În cazul copilului care bifează toate cele trei condiții, indemnizația lunară ajunge cu 100% mai mare, adică se dublează.

Zilele libere pe care şi le pot lua părinţii pentru îngrijirea şi supravegherea copiilor

Pentru verificarea anuală a stării de sănătate a copilului, conform Legii 91/2014, unul dintre părinţi poate solicita angajatorului său o zi liberă. Liberul se acordă la cerere, cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic. După efectuarea controlului fiind necesară prezentarea unei adeverinţe angajatorului. În afară de cerere, persoana în cauză mai trebuie să depună şi o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că în anul respectiv celălalt părinte n-a cerut şi nici nu va cere liber pentru verificarea sănătăţii copilului.

Dacă salariaţii au unul sau doi copii, pot cere o singură zi liberă, iar dacă au trei sau mai mulţi, pot cere două zile libere (consecutive sau separate).

Părinţii mai pot primi zile libere, plătite de această dată, pentru supravegherea copiilor în situaţia în care cursurile şcolare sunt suspendare sau şcolile sunt închise temporar.

OUG 147/2020 permite părinţilor să îşi ia zile libere în situaţia în care cursurile şcolare sunt limitare sau suspendate ca urmare a situaţiei epidemiologice provocate de pandemia de COVID-19. Aceste libere nu se pot acorda pentru perioada cuprinsă de vacanţele şcolare.

Anterior adoptării OUG 147, a fost promulgată Legea 19/2020, care prevede posibilitatea părinţilor de a-şi lua zile libere plătite pentru supravegherea copiilor „ca urmare a suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităţilor de învăţământ ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme”. Pe baza acestei legi, liberele plătite pot fi acordate şi „pe perioada vacanţelor şcolare, în situaţia închiderii temporare a unităţilor a unităților de învățământ și a unităților de educație antepreșcolară, ca urmare a stării de urgență”.

Drepturi ale copiilor în beneficiul părinţilor

În această categorie putem să menţionăm concediul medical pentru îngrijirea copilului, precum şi alocaţiilor oferite de autorităţi copiilor.

Din luna ianuarie 2021, alocaţia oferită copiilor până la vârsta de 2 ani şi a celor cu handicap este de 427 de lei pe lună. Pentru copii cu vârsta de peste 2 ani şi până în 18 ani alocaţia acordată de stat este de 214 lei. Această alocaţie de 214 lei se acordă şi celor care au împlinit 18 ani, însă nu au finalizat studiile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora.

Pentru îngrijirea copilului bolnav, fiecare dintre părinţi pot beneficia de pânâ la 45 de zile pe an de concediu medical. Acest concediu se acordă în scopul îngrijirii copilului bolnav în vârstă de până la şapte ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani. În plus, în cazul copilului cu afecțiuni grave, asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 16 ani.

Indemnizaţia pentru concediul de îngrijire copil este de 85% din baza de calcul.

Atât tatăl, cât şi mama pot beneficia de concediul de îngrijire copil, indiferent de numărul de copii pe care îi au. Mai exact, dacă familia are doi sau mai mulţi copii, fiecare dintre părinţi are dreptul la 45 de zile pe an pentru fiecare copil.

Sursa: avocatnet.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

VIOLENȚELE din SUA: Primul polițist DECEDAT la protestele de la Washington. Bilanțul ajunge la 5 MORȚI

Brian D. Sicknick a fost rănit miercuri, într-o confruntare cu protestatarii, şi a revenit la biroul diviziei, unde i s-a… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Haos la Ministerul Sănătății: Un angajat a trimis spitalelor o somație greșită privind vaccinarea

Haos la Ministerul Sănătății după ce un angajat a trimis spitalelor o somație greșită privind vaccinarea. La câteva ore după… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Crește numărul românilor care se vaccinează anti-COVID: Vaccinul Pfizer BioNTech administrat unui număr de peste 76.000 de persoane până în prezent

Aproximativ 18.000 de cadre medicale din România au fost vaccinate împotriva COVID-19 în ultimele 24 de ore, acesta fiind cel… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

RECORD pentru țara noastră: România se află pe locul 2 în Europa și pe 7 în lume la vaccinarea anti-COVID cu ambele doze

Țara noastră se află pe locul 7 în lume în ceea ce privește vaccinarea cu ambele doze de vaccin anti-Covid,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Unii patroni anunță că nu îi vor primi la muncă pe cei nevaccinați. 5 milioane de angajați își așteaptă rândul la vaccinare

Angajatorii sunt cei care îi înscriu pe liste pe angajați, 5 milioane dintre aceștia își așteaptă rândul la vaccinare. Romania… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Simulările pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat vor avea loc și în acest an! Ministerul Educației: „Din simulări va rezulta nivelul cunoștințelor elevilor”

Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației, iar președintele Consiliului Național al Elevilor a declarat că propunerea acceptată de Minister… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

INFOTRAFIC: Restricții de circulație, vineri, pe Valea Oltului, pentru decolmatarea șanțurilor de aluviuni . Recomandări pentru șoferi

Traficul se va desfășura dirijat, vineri, 8 ianuarie, pe Valea Oltului, DN7 Râmnicu Vâlcea – Sibiu, între kilometrii 227 și… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro