Dragoş Damian (Terapia Cluj): Producătorii români de medicamente trebuie consideraţi entităţi strategice / „N-ai cum să ai acces la medicamente dacă, de fapt, tu pui obstacole”

Dragoş Damian (Terapia Cluj): Producătorii români de medicamente trebuie consideraţi entităţi strategice / „N-ai cum să ai acces la medicamente dacă, de fapt, tu pui obstacole”

Dragoş Damian, director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) şi CEO al Terapia Cluj, consideră că producătorii români de medicamente ar trebui să fie consideraţi de autorităţi entităţi strategice. El atrage atenţia că mai multe state europene sprijină industria farmaceutică prin măsuri precum subvenţionarea energiei, ceea ce contribuie la reducerea costurilor şi la creşterea accesului populaţiei la medicamente.

Dragoș Damian a dat ca exemplu Ungaria, unde TVA pentru medicamentele compensate a fost eliminat, în timp ce România a majorat TVA de la 9% la 11%. În acest context, el susţine că autorităţile române ar trebui să adopte măsuri care să sprijine producţia locală şi accesul pacienţilor la tratament.

„Numiţi această industrie industrie strategică, industrie de interes naţional. Producătorii din ţară trebuie să fie entităţi strategice. Vă dau un singur exemplu, ce se întâmplă în toate celelalte ţări din Europa de Est sau în multe ţări din Europa de Est: producătorii de medicamente primesc energie subvenţionată. Ţineţi minte că noi stăteam cu ameninţarea că se taie curentul la fabrici. În toate celelalte ţări europene, medicamentele devin mai accesibile şi mai ieftine pentru că au energie subvenţionată. Şi cel mai frumos exemplu de bune practici în aprovizionarea cu medicamente a populaţiei este faptul că Ungaria a adoptat o normă europeană mai veche şi anume a scos complet TVA la medicamentele compensate.

Ceea ce înseamnă o ieftinire a medicamentelor, costuri mai mici pentru sistemul sanitar. Ştiţi foarte bine ce a făcut România: a crescut TVA de la 9 la 11%. Şi noi avem şi o taxă, celebra taxă clawback, pe care o plătim între 15 şi 25%. N-ai cum să ai acces la medicamente dacă, de fapt, tu pui obstacole”, a declarat acesta.

Dragoș Damian: „Declaraţia premierului despre medicamentele generice a fost scoasă din context”

Dragoş Damian a comentat şi declaraţia recentă a premierului interimar Ilie Bolojan privind posibilitatea ca medicamentele generice să fie utilizate în locul unor medicamente inovative mai scumpe. Bolojan afirmase că, „în loc să ai un medicament foarte scump, care face cam acelaşi lucru, ai putea să ai un medicament şi jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleaşi probleme şi să ai un acces mai mare al pacienţilor”.

Dragoș Damian a explicat diferenţa dintre medicamentele inovative şi cele generice, subliniind că aceasta nu ţine de calitate, eficienţă sau siguranţă, ci de momentul în care medicamentul este descoperit şi de expirarea perioadei de patent:

„Cred că trebuie să mai explicăm încă o dată care-i diferenţa între cele două şi nu vorbim de diferenţe de calitate, eficienţă şi siguranţă. Vorbim de momentul descoperirii lor. Un medicament inovativ este descoperit de o companie farmaceutică, companie care investeşte uneori miliarde de euro în descoperirea şi dezvoltarea medicamentului şi el are o perioadă de patent undeva între 10 şi 15 ani. Oscilează această perioadă de patent, după care patentul se pierde şi sunt producători de medicamente generice care pot să fabrice acest medicament şi să-l scoată pe piaţă la un preţ mult mai mic, uneori de jumătate din preţul fostului inovativ, uneori chiar mai puţin. Şi la asta se referea premierul când a spus că un pacient care era pe un inovativ, care acum are generic, în locul lui se pot trata doi pacienţi cu generice. Ăsta a fost contextul. Din păcate, declaraţia a fost scoasă din context.

Acuma este foarte importantă această evoluţie inovativ-generic. De ce? Pentru că în momentul ieşirii de sub patent, medicamentele devin mult mai accesibile atât pentru pacient, cât şi pentru sistemul sanitar. În acelaşi timp, producătorul de medicamente inovative este şi stimulat să continue, păstrând această perioadă de patent în care îşi poate vinde medicamentul la un preţ mare, este stimulat să continue investiţiile în cercetare-dezvoltare şi să scoată un medicament nou, inovativ, pe piaţă.

Asociaţiile de pacienţi ştiu acest lucru. Eu cred că declaraţia premierului a fost scoasă din context pentru că se ştie: un medicament inovativ, aşa cum spuneam, când iese de sub patent, apărând medicamentul generic, aceeaşi substanţă activă, se pot trata doi sau trei pacienţi pierzând acel medicament. Este o evoluţie pe care o găsim peste tot în lume. Autorităţile americane, autorităţile europene, toate marile agenţii de reglementare a medicamentelor sunt de acord cu această evoluţie”.

Medicamentele off-label şi bolile rare: „Sunt enorm de multe boli rare care nu au deocamdată un tratament”

În ceea ce priveşte prescrierea medicamentelor off-label, în afara indicaţiilor din prospect, pentru pacienţii cu boli rare, Dragoș Damian susţine că este nevoie de reguli care să împartă responsabilitatea între medic şi autorităţi.

„Sunt într-adevăr unele afecţiuni, mai ales în bolile rare, unde există un anumit tip de medicament şi doar acela.

Sunt enorm de multe boli rare care nu au deocamdată un tratament. Există ceea ce se cheamă în cazul bolilor rare de multe ori prescripţia off-label, în afara prospectului. Adică medicamentul, să zicem, are o indicaţie pentru o formă de cancer. Dar experienţa clinică şi datele acumulate arată că poate fi utilizat şi în alte boli, cum ar fi bolile rare. În acest moment, multe ţări acceptă să nu fie doar riscul medicului prescriptor care prescrie acest medicament, ci să fie un risc partajat între autorităţi şi medicul care prescrie şi există o compensare a medicamentelor utilizate în boli rare. Cred că la asta lucrează şi Ministerul Sănătăţii şi Guvernul României, la reguli în care anumite medicamente pot să fie utilizate în afara prospectului, aşa-zisul off-label, pentru pacienţii cu boli rare. Din păcate, ca să vă răspund chiar cunoscând subiectul, din păcate, foarte multe boli rare nu beneficiază de tratament de niciun fel. Şi de ce? Cum le spune numele, sunt boli rare, sunt puţini pacienţi. Companiile farmaceutice nu au suficienţi bani să investească doar pentru câţiva pacienţi. Şi aici este şi rolul autorităţilor, să investească şi autorităţile sau să finanţeze partajat, cum spuneam, companiile farmaceutice, în aşa fel încât să se găsească şi medicaţii pentru bolile rare”, a precizat Dragoş Damian.

Discontinuităţi în aprovizionare, în special la medicamentele generice ieftine

Piaţa românească de medicamente, asemenea altor pieţe europene, se confruntă cu discontinuităţi în aprovizionarea cu anumite produse, în special cu medicamente generice ieftine. Potrivit lui Dragoș Damian, problemele sunt generate de factori precum dificultăţile tehnice ale producătorilor sau creşterea cererii în anumite pieţe.

La nivelul Uniunii Europene sunt identificate medicamentele critice pentru care există probleme de aprovizionare, iar una dintre soluţiile avute în vedere este creşterea producţiei în interiorul Uniunii.

„Există discontinuităţi permanent, mai ales pe medicamentele generice ieftine. O să dau şi câteva motive pentru care acest lucru se întâmplă. Există discontinuităţi, cum spuneam, în toată Uniunea Europeană. Unul dintre cele mai simple motive pentru care există discontinuităţi sunt, de exemplu, probleme tehnice, tehnologice pe care le au producătorii de medicamente. Nu pot să livreze un medicament sau există o cerere mare în altă ţară şi nu pot să livreze peste tot în mod uniform şi apare atunci, evident, apare o discontinuitate.

Ce încearcă Uniunea Europeană să facă, sperăm să şi reuşească, de fapt a făcut deja. este ceea ce se numeşte “Critical Medicines Act”, o listă a medicamentelor critice pentru care ţările Uniunii Europene au semnalat discontinuităţi. Şi vreau să vă spun cu siguranţă, pentru că sunt responsabil pentru multe ţări din Europa de Est, există discontinuităţi permanente în toate ţările din Uniunea Europeană. Discontinuităţile sunt în special pe medicamente pentru sistemul nervos central, pentru medicamente reumatologice, pentru medicamente din zona cardiovasculară.

Un al doilea motiv pentru care există aceste discontinuităţi este că şi speranţa de viaţă s-a îmbunătăţit, populaţia trăieşte mai mult, populaţia poate să aibă un acces mai bun la medicamente şi astfel, consumul de medicamente crescând, au au crescut şi discontinuităţile. Uniunea Europeană încearcă să le rezolve. O modalitate de a le rezolva este de aşa-zisul “reshoring”. Adică, în loc să importăm în Uniunea Europeană medicamentele, încercăm să facem fabrici de medicamente dedicate unor medicamente critice care să fie fabricate în Uniunea Europeană. Acelaşi lucru îl face şi Administraţia Americană. Ea dă stimulente sau nu aplică tarife vamale pentru producătorii de medicamente care investesc în Statele Unite. De ce se întâmplă acest lucru? Asigură un lanţ de aprovizionare mult mai bun dacă producătorul de medicamente, producătorul de medicament finit este localizat la tine în regiune sau la tine în ţară sau la tine în Uniune şi atunci dispar aceste discontinuităţi”, a explicat preşedintele PRIMER.

România produce doar 2% din necesarul de medicamente al Uniunii Europene

Dragoș Damian susţine că România are o capacitate redusă de producţie autohtonă de medicamente şi consideră că lipsa unei strategii naţionale în acest domeniu a afectat atât atragerea investiţiilor străine, cât şi dezvoltarea capitalului autohton.

„Noi stăm foarte prost la capitolul producţiei autohtone de medicamente. România produce doar 2% din necesarul de medicamente din Uniunea Europeană. Iar exporturile României de medicamente din fabricile autohtone sunt foarte slabe. Vă dau un singur exemplu: toate exporturile de medicamente din România sunt mai mici decât exportul unei singure fabrici de medicamente din Ungaria. Şi aici intervine o problemă de-a dreptul românească în care, în ciuda faptului că foarte multe ţări şi-au declarat de foarte mulţi ani, 10-15 ani şi mai ales după pandemie, industria farmaceutică – industrie strategică, România nu a făcut-o. Şi atunci nu a ştiut să atragă investitori străini, nu a ştiut să dea capital autohton pentru ca antreprenorii români să facă fabrici de medicamente, pentru că nu e uşor să faci aşa ceva. Şi în momentul în care nu ai o strategie pe anumite domenii care sunt, la mintea cocoşului, trebuie să fie domenii strategice, evident vei sta cu mâna întinsă la vecini şi vei trebui să iei de la ei”, a precizat Dragoș Damian.

Costurile mai mari de producţie pun presiune pe medicamentele cu preţ plafonat

Conflictul din Orientul Mijlociu are, potrivit lui Damian, efecte asupra lanţului de aprovizionare prin creşterea costurilor materiilor prime, ale substanţelor active şi ale transportului. În condiţiile în care preţurile medicamentelor sunt plafonate, aceste majorări pot face ca unele produse să devină nerentabile pentru producători.

„Singurele efecte pe care le simţim sunt reprezentate de scumpirea pe lanţul de aprovizionare, atât a materiilor prime, a substanţelor active din medicamente, cât şi a transportului acestor materii prime şi materiale. Şi aici revin la ceea ce spuneţi dumneavoastră, la discontinuităţi. Preţurile la medicamente fiind plafonate, ştiţi foarte bine, le spunem îngheţate pentru un an, doi, trei. Ministerul Sănătăţii din România n-a făcut absolut nimic de pe vremea profesorului Alexandru Rafila pentru a lăsa un pic de creştere de preţ. Preţurile fiind plafonate, a crescut transportul de materii prime, au crescut, evident ca la toată lumea, în fabrici au crescut utilităţile, au crescut costurile cu forţa de muncă şi atunci anumite medicamente vor fi nerentabile şi probabil, iată, suntem în situaţia de a ne gândi să le scoatem sau nu din fabricaţie. Ce se va întâmpla dacă producătorii autohtoni le scot din fabricaţie? Vor veni din import. Vor veni din import fie de la importatori care îşi permit preţuri mai mici, fie pe aşa-zisele nevoi speciale la care se poate aplica orice fel de preţ”, a explicat pentru News.ro Dragoş Damian, director executiv PRIMER.

sursa: News.ro

foto: arhivă

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News