Dovleacul, un aliment – medicament în sezonul rece

Mesager umflat şi destoinic al toamnei târzii, “zâna ploilor şi doamna curcubitaceelor” – dovleacul (Cucurbita maxima) face parte dintr-o familie numeroasă, cu cel puţin 30 de fraţi, între care pepenele, dovlecelul şi castravetele se află la loc de frunte. Originea lui se află în Peru, de unde a fost adus de conchistadorii spanioli, în secolul al XVI-lea. Şi celelalte specii ale acestei largi familii vin tot din regiunile tropicale şi subtropicale ale Americii. Cea mai frumoasă poveste despre provenienţa dovleacului le aparţine dogonilor, membrii unui trib african, care spun că el creştea pe marginea Căii Lactee, de unde seminţele lui s-au scuturat pe pământ. În Evul Mediu, alchimiştii îi acordau şi ei puteri “divine”, încercând să obţină cu ajutorul lui aur în laborator. În popor, “aurul” dovleacului constă mai degrabă în faptul că era mâncarea săracului, săturând o familie întreagă cu dimensiunile lui pantagruelice. Frate bun cu pepenele galben şi roşu, do­vleacului nu i se acordă însă atenţia cuvenită atunci când e vorba de sănătate, deşi puterile lui de vindecare sunt demne de luat în seamă, mai ales prin conţinutul mare de caroten.
Miezul galben-portocaliu al dovleacului conţine 9,9% glucide, vitaminele A, B1, B2, potasiu, calciu, magneziu şi fier. Dar lista continuă:
lVitamina E din pulpă şi din seminţe previne îmbătrânirea, apariţia ridurilor, pigmentaţiei nedorite, de asemenea, şi dereglările în sistemul reproductiv, îmbunătăţeşte circulaţia periferică. Iar în organismul femeilor diminuează efectele sindromului premenstrual.
lAcidul linoleic din seminţe sau din uleiul de dovleac întăreşte membranele celulelor, acţionează asupra proceselor intracelulare, reglează formula sângelui. Are o importanţă imensă în dezvoltarea creierului fătului pe toată perioada de sarcină, precum şi în activitatea cerebrală a adulţilor.
lVitamina T, rar întâlnită în alte plante, ajută femeile ce nu pot să rămână însărcinate din cauza greutăţii corporale. Vitamina T favorizează digestia alimentelor grele, nesănătoase, şi previne depunerea de grăsime.
lFosforul acţionează asupra libidoului, măreşte potenţa, iar zincul îmbunătăţeşte calitatea şi cantitatea de spermă, mărind şansele de procreare. Până nu demult, cea mai “sexuală” legumă se considera ţelina. În Roma antică, ostaşii plecau la război cu seminţe de ţelină şi cu usturoi, ca să obţină victorii glorioase. În urma unor cercetări recente, a apărut un alt concurent – dovleacul. Seminţele de dovleac, la fel ca şi cele de floarea-soarelui, măresc dorinţa sexuală şi diminuează oboseala.
Tratamente interne
lInsomnie. Se consumă de două ori pe zi câte 50 g de dovleac copt sau se beau de trei ori pe zi 100 ml decoct de pulpă fiartă într-o cantitate mică de apă. Se poate îndulci cu o linguriţă de miere de albine.
lAfecţiunile ficatului. Zilnic se mănâncă 500 g de pulpă crudă sau coaptă şi se beau 1-2 pahare de suc de dovleac, proaspăt stors.
lEdem în caz de afecţiuni cardiace. Pe parcursul zilei, se bea câte o linguriţă de suc, la fiecare oră, în total 200-250 ml pe zi.
lAfecţiunile sistemului nervos asociate cu hipertensiune şi insomnie. Se mixează sau se toacă în maşina de carne un kilogram de pulpă de dovleac şi 2 lămâi de mărime mare, cu coajă, dar fără seminţe. Se mai adaugă un kilogram miere de albine sau zahăr, şi se pune amestecul în borcane cu filet. Se păstrează la rece. Se consumă câte o lingură cu 30 de minute înainte de masă, de trei ori pe zi.
l“Bilă leneşă”. Se toacă mărunt 2 linguri cu codiţe verzi sau uscate de dovleac şi se fierb 15 minute, în 500 ml de apă. Decoctul răcit şi strecurat se bea în timpul zilei, în 3-4 reprize.
lAfecţiunile hepatice cu dureri. Se adună 30-40 de codiţe, se rup mărunt şi se usucă în cuptorul puţin încălzit. Într-un vas emailat, se pun 2 linguri cu vârf de codiţe, se toarnă 500 ml apă rece şi se pun la fiert pe foc mic. Se lasă să clocotească 2 minute şi se infuzează acoperit 3 ore. Se beau câte 100 ml, de trei ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă, timp de 2-3 luni.
lConstipaţie. Se dau pe răzătoare 300-400 g de dovleac crud şi se mănâncă zilnic, pe stomacul gol, cu puţin ulei nerafinat sau amestecat cu o lingură de tărâţe cernute prin sită de mălai şi prăjite puţin pe tigaie uscată (fără ulei). Se adaugă şi o linguriţă de seminţe de in, făcute pulbere în râşniţa de cafea.
lObezitate. Supraponderalilor le vor fi de mare folos dietele cu 1,5 kg de dovleac pe zi, fiert sau copt la cuptor. Se mănâncă împărţit în 5 doze, cald sau rece. Se poate servi stropit cu suc de grepfruit sau lămâie. Pentru arderea mai rapidă a grăsimilor se condimentează cu boia de ardei iute.
lAstm bronşic. Se dau pe răzătoare 500 g de dovleac crud, se amestecă cu 100 g de petale de trandafir, 5 frunze de pătlagină tăiate mărunt, 2 linguri de miere de albine şi un litru de vin roşu sec. Amestecul se pune pe foc, se aduce până la punctul de fierbere, dar nu se lasă să dea în clocot. Se infuzează 24 de ore sub capac, apoi se strecoară şi se stoarce bine. Se bea câte o lingură, de cinci ori pe zi, 2-3 săptămâni.
lGută, pietre la rinichi, stres. Un dovleac întreg, spălat bine, se coace în cuptor. Se curăţă de coajă şi seminţe, se pune pulpa în borcănele sau alte recipiente şi se păstrează în frigider sau în congelator. Se mănâncă câte 1-2 linguri, de trei ori pe zi, cu 20 de minute înainte de masă.
lPotenţă. Zilnic se consumă cel puţin 30 de seminţe crude, în combinaţie cu alte remedii fitoterapeutice.
lHelmintiază. Cel mai simplu tratament este consumul unei cantităţi de 100 g de seminţe decojite, crude, care se mestecă lung, apoi, după o oră, se bea o lingură de ulei de ricin. Procedura se repetă de trei ori pe săptămână, timp de 3-4 luni.

Darurile naturii…
Doi dovleci uriaşi i-au uimit pe cugireni
Locuitorii cartierului Cindeni din Cugir au rămas cruciţi în faţa a doi dovleci gigant, care nu voiau să se mai oprească parcă din crescut, „expuşi” de câteva zile în curtea cugirencei Maria Stroia, de pe strada Drăgana din localitate. Potrivit proprietarei, greutatea celor doi bostani este de 70-80 kg. Unul dintre exemplare are o circumferinţă de 2,40 metri, iar celălalt măsoară 2,20 metri. Localnica ne-a mărturisit că a pus în grădină seminţe obişnuite, cumpărate de la un comerciant din piaţa din Cugir şi a folosit drept îngrăşământ natural gunoiul de grajd. Ea spune că a rămas mută de uimire când a văzut că pe lângă celelalte exemplare dezvoltate normal a dat peste cei doi dovleci uriaşi, fiind pentru prima dată când i se întâmplă o asemenea minune. „Dacă îi mai lăsam în grădină poate că mai creşteau. Ne-am gândit să nu vină îngheţul şi să le afecteze calitatea şi am hotărât să-i adunăm”, ne-a declarat gospodina. Acum, familia Stroia îşi prezintă cu oarecare mândrie curiozităţile numeroşilor vizitatori care le deschid zilnic poarta, iar la iarnă poate o să-i invite, dacă doresc, la o porţie de plăcintă cu dovleac. (C.P.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI