Dosarul „Tezaurul Dacic” de la Sarmizegetusa: Ce pedeapsă a primit un german care a traficat mii de piese de tezaur din Munții Orăștiei

Dosarul „Tezaurul Dacic” de la Sarmizegetusa: Ce pedeapsă a primit un german care a traficat mii de piese de tezaur din Munții Orăștiei

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv, joi, la 3 ani închisoare cu suspendare, pe cetăţeanul german Pop Zeno, acuzat că a deţinut şi vândut piese de tezaur furate din situl arheologic din Munţii Orăştiei – Sarmizegetusa Regia, printre care o brăţară de aur de aproape un kilogram, podoabe dacice, monede geto-dacice, monede romane şi artefacte din ceramică şi piatră.

Iniţial, la instanţa de fond, Pop Zeno a primit doi ani cu suspendare pentru tăinuire, pedeapsă mărită de Curtea de Apel Bucureşti la trei ani, dar tot cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.

Germanul va trebui să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile în cadrul Administraţiei Domeniului Public Bucureşti – Sector 1 sau în cadrul Poliţiei Locale a Sectorului 1.

Curtea a menţinut dispoziţiile Tribunalului Bucureşti (instanţa de fond) pe latură civilă. Astfel, cetăţeanul german trebuie să plătească Ministerului Culturii daune materiale de 72.654 euro.

Rămâne de văzut cum va fi recuperată această sumă, de vreme ce instanţa din România a constatat că măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor imobile aparţinând lui Pop Zeno (prin ordonanţa nr. 733/P/2014 din 14.04.2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia), respectiv două terenuri de 819 mp şi 431 mp (în scopul garantării executării cheltuielilor judiciare şi reparării pagubei produse prin infracţiune) a fost revocată la data de 08.04.2021 prin hotărârea definitivă a Curţii de Apel Linz.

De asemenea, Tribunalul Bucureşti a dispus confiscarea de la german a mai multor bunuri: 473 monede de argint romane republicane şi dacice, 7 brăţări din argint, un colier şi 23 de monede geto-dacice. Aceste bunuri au fost predate României, în baza unei decizii a Tribunalului din Salzburg în anul 2017.

Pe de altă parte, judecătorii au respins cererea procurorilor de confiscare a altor bunuri, respectiv 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, care vor fi restituite cetăţeanului german. A fost respinsă şi cererea de confiscarea a sumei de 72.150 euro, reprezentând banii obţinuţi prin tranzacţionarea unor monede.

Magistraţii nu au fost de acord nici cu confiscarea unei brăţări plurispiralice din aur în greutate de 933,4 grame, aflată în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României.

Potrivit Parchetului General, în perioada 2005 – 2015, prin ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei şi a proprietăţii bunurilor, Pop Zeno a dobândit, deţinut şi transferat prin vânzare numeroase bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional, furate din situri arheologice din România.

Astfel, în cursul anului 2006, Pop Zeno a vândut unui colecţionar bulgar o brăţară multispiralică din aur (în greutate de 933,4 g sustrasă din Rezervaţia Arheologică din Munţii Orăştiei – situl arheologic Sarmizegetusa Regia, dobândită în 2005), obiect pe care l-a prezentat cumpărătorului ca aparţinând unei colecţii private.

Acesta a dobândit şi deţinut 18 podoabe dacice de argint, 23 de monede geto-dacice (ce fac parte din cel puţin patru tezaure monetare dispersate), un lot de 473 de monede de argint romane republicane şi dacice, precum şi 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, cunoscând că provin din comiterea de infracţiuni de pe teritoriul României.

Totodată, conform unor facturi datate în perioada 2007 – 2013, Pop Zeno a tranzacţionat către diferite persoane sau societăţi (din Europa şi Statele Unite) peste o mie de monede (Lysimach, Solidi Iustinianians, stateri de aur tip Lysimach, denari romani republicani, o drahmă est celtică).

Conform Parchetului General, intermedierea valorificării acestor bunuri a fost efectuată de persoane care şi-au asumat rolul de spălători de bani şi artefacte, unele trimise în judecată, respectiv condamnate în alte cauze instrumentate de Ministerul Public.

Tipurile monetare identificate prin facturile anterior menţionate au fost recuperate de autorităţile judiciare şi în alte cauze penale, unele soluţionate definitiv, iar altele aflate în curs de soluţionare, în urma expertizelor efectuate stabilindu-se că provin din tezaure monetare sustrase din siturile arheologice româneşti.

Parchetul precizează că brăţara plurispiralică din aur a fost restituită autorităţilor judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condiţiile Convenţiei UNIDROIT colecţionarului de bună credinţă care a cooperat cu organele judiciare.

Brăţara se află în prezent în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi aparţine patrimoniului cultural naţional, categoria Tezaur.

Piesa reprezintă a 13-a brăţară recuperată de autorităţile române (dintr-un total de 15 brăţări sustrase în perioada 2000 – 2001 din siturile arheologice), stabilindu-se că, similar celor 12 brăţări plurispiralice din aur expertizate anterior, locul de provenienţă este situl arheologic Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei), punctul arheologic Căprăreaţa, aparţinând unui tezaur regal ascuns în centrul regatului dac.

Alte obiecte recuperate – 473 de monede şi 18 podoabe dacice din argint – au fost repatriate şi se află în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României.

Sursa: agerpres.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI