DOCUMENT: Cum PETRECEAU REVELIONUL locuitorii din ALBA, în anii 40: “bice, buciume, clopote şi o gălăgie de ţi se scula păru-n cap”

Cum PETRECEAU REVELIONUL locuitorii din ALBA, în anii 40: “bice, buciume, clopote şi o gălăgie de ţi se scula păru-n cap”!

Dacă în zilele noastre Revelionul înseamnă o vacanţă de câteva zile la o cabană sau petreceri la restaurante cu ţinute de gală, mai demult, cu câteva zeci de ani în urmă, noaptea de Anul Nou se sărbătorea diferit, cu obiceiuri şi datini cunoscute, din moşi-strămoşi. De cum se însera, feciorii ieşeau şi făceau gălăgie cu bice, buciume şi clopote în întâmpinarea Anului Nou, iar “şezătoarea”, „pluguşorul” sau „buhaiul” erau nelipsite de la petrecerile de Anul Nou.

Citeşte şi: Mesaje de Anul Nou, Urari de Anul Nou, Felicitari de Anul Nou

Un copil de clasa a I, Mircea Popa,  prezintă într-un extemporal, scris în 1943, cum sărbătoreau locuitorii din Alba trecerea dintre ani. Textul face parte din fondul de documente al Parohiei greco-catolice Cugir şi ne-a fost pus la dipoziţie de către Dana Zechereu, şeful Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Alba.

 ”Nu ştiu cum sunt alţii de prin alte părţi, dar eu şi cu toţi băieţii de la noi multe mai făceam în seara de Anul Nou. Ne pregăteam dinainte cu trei săptămâni. Cum sosea seara de Anul Nou şi de cum însera, începeam a ieşi cu bice, buciume, clopote şi făceam o gălăgie de ţi se scula păru în cap. Acum, de vreo câţiva ani, a început a umbla şi pe la noi cu pluguşorul şi cu buhaiul şi frumos mai este când spune versul pluguşorul.

 Feciorii merg la şezătoare, unde sunt adunate fetele şi acolo pârjolesc păr de porc, se vrăjesc… zic ei cum va fi bărbatul sau nevasta fiecăruia… Se pun sub mai multe farfurii pâine, sare, inel, leu, cărbune, piptene, acela care găseşte pâinea, leul sau inelul va fi foarte bogat, iar acel ce găseşte sare, cărbune, peptene va fi sărac de tot. Fetele se urcă pe gunoi şi, în care parte aud câini lătrând, în partea aceea se vor mărita. Mai merg pe la coteţele porcilor, unde strigă la porc, iar, dacă grohăie, e semn că se vor mărita în anul acela. Şi mai fac fetele încă multe obiceiuri de ale lor.

 Femeile pârgălesc ovăz şi îl dau la găini, ca să ouă tot anul. Flăcăii ieau porţile de la oameni şi le ascund în glumă.

 Când e pela orele 12, se bagă la biserică, unde se face slujba pentru închiderea anului şi pentru începerea noului an.

 După ce iese dela biserică, se duc fiecare pe la casele lor. De dimineaţă e vorbă că dacă vine străin întâi la casă şi de parte bărbătească, toate oile vor făta berbeci, iar dacă vine de parte femeiască vor făta mieluţă.

 Copiii umblă cu sorcova ca să câştige bani, covrigi, nuci şi alte bunătăţi. Iar, unde umblă cu pluguşorul, se merge şi se stropeşte cu apă şi grâu ori ovăz, în semn că seamănă pe unde au arat. Se bagă apoi la biserică unde se face Liturghia, iar, după ce se iese, adică după masă, merg fetele şi flăcăii la joc.

 Cei care îi cheamă Vasilie se mai cinstesc unul pe altul.

 Sunt frumoase obiceiurile şi datinile noastre a anului nou, mai ales acele pe care le ştiu bătrânii”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI