Ziarul Unirea

Despre SINDROMUL post-Covid: ”Există un sindrom post-COVID şi nu se corelează întotdeauna cu severitatea infecţiei COVID acute în sine”

Despre SINDROMUL post-Covid: ”Există un sindrom post-COVID şi nu se corelează întotdeauna cu severitatea infecţiei COVID acute în sine”.  Mai multe studii arată oameni cu simptome persistente sau chiar cu simptome noi, uneori la săptămâni sau luni după recuperare.

Sunt încă multe necunoscute legat de ceea ce provoacă aceste simptome şi cât de mult persistă. Însă, în timp ce în SUA numărul celor diagnosticaţi a sărit de 28 milioane, medicii văd tot mai des, în practică, pacienţi cu simptome persistente de COVID.

“În timpul verii, am început să înţelegem ce fel de probleme experimentează aceşti oameni”, spune Ani Nalbandian, fellow în cardiologie la Universitatea Columbia şi prim autor al unei analize sistematice despre COVID-19 post-acut, într-un comunicat de presă al instituţiei.

ELIT

Analiza a fost publicată în Nature Medicine.

“Credem că o analiză a tuturor problemelor ce pot să apară este importantă nu doar pentru furnizorii de servicii medicale, ci şi pentru pacienţi. Contează ca pacienţii să ştie că ceea ce îi afectează poate fi o consecinţă a COVID-19 şi că nu sunt singurii care experimentează efectele pe termen lung ale infecţiei”.

Nalbandian, alături de prim coautorul Kartik Sehgal, oncolog la Şcoala de Medicină Harvard şi Institutul de Cancer Dana Farber, au coordonat efortul ştiinţific ce a adus împreună 30 de experţi de la Universitatea Columbia şi alte centre medicale, afectate de valul iniţial al pandemiei.

ADEZIUNE PLUS ALBA

Această analiză sintetizează ceea ce clinicienii au observat la propriii pacienţi, dar şi în literatura medicală. Experţii reprezintă mai multe discipline, inclusiv neurologie, cardiologie, nefrologie.

Nu e doar “ o ceaţă a creierului”

Până la 20% din supravieţuitorii COVID-19 au raportat durere în piept la două luni după recuperarea de la infecţia acută. COVID-19 poate aduce la suprafaţă cazuri anterior nedepistate de diabet, iar un număr mic de pacienţi suferă AVC-uri, embolisme pulmonare şi alte complicaţii de la cheagurile de sânge.

Elaine Wan, profesor de cardiologie şi electrofiziologie cardiacă la Universitatea Columbia, a publicat, alături de colegii ei, mai mult de 10 articole despre COVID-19 şi aritmiile cardiace.

“Aritmiile pot duce la AVC, infarct şi consecinţe negative pe termen lung asupra inimii, iar pacienţii pot să nu fie deloc conştienţi de aceste efecte”, spune Wan.

În plus, multe organe pot fi afectate simultan. “Dacă mergi la cardiolog, acesta se va concentra asupra inimii”, spune Nalbandian. “Dar trebuie să ne gândim la persoană ca întreg, din moment ce COVID poate afecta mai multe organe, în special la cei care au fost internaţi”.

Toţi suntem vulnerabili

Mulţi dintre cei care experimentează simptome pe termen lung sunt oameni care au avut probleme de sănătate înainte să contracteze virusul sau au dezvoltat o formă foarte severă de COVID-19.

“Dar, în realitate, oricare din efectele pe termen lung pot să apară la orice pacient care a avut COVID-19”, spune Wan. “De exemplu, am văzut tineri, fără boli în istoricul medical, care au dezvoltat disfuncţie autonomă şi ritmuri cardiace rapide după COVID-19. Nu doar cei mai vulnerabili au probleme după COVID”.

Majoritatea pacienţilor cu COVID nu ajung la spital pentru tratament. “Poate că nu îi verificăm pe toţi pacienţii cu acelaşi grad al urgenţei, dar ei nu ar trebui uitaţi”, adaugă ea.

Simptomele pot să apară la săptămâni după recuperare

„Am văzut pacienţi tineri, care, la mai multe săptămâni sau luni după infecţia COVID-19, au dezvoltat dintr-odată probleme noi cu ritm cardiac accelerat, palpitaţii, oboseală cronică”, spune Wan.

Alţi pacienţi se plâng, la săptămâni după boală, de o nouă senzaţie de disconfort în piept sau dificultăţi de a lua decizii, probleme de memorie şi concentrare.

“Când ne gândim la COVID-19, ne gândim mai ales la o afecţiune respiratorie”, spune Wan. “Dar chiar şi atunci când s-au recuperat după afecţiunea respiratorie, pacienţii pot să aibă alte simptome clinice din cauza problemelor cu alte organe”.

Pacienţii au nevoie de “clinici dedicate COVID-19”

„COVID-19 este prima boală infecţioasă pe care am întâlnit-o care are un astfel de efect asupra unei varietăţi de organe”, spune Wan. “Mi-a schimbat practica clinică. Indiferent pentru ce vine pacientul aici, acum întreb dacă au avut COVID-19. Schimbă aria posibilă de diagnostic”.

„Pe baza acestei analize, noi toţi recunoaştem că este nevoie de o îngrijire interdisciplinară pentru a trata longitudinal pacienții”, spune Nalbandian. “Îngrijirea pacienţilor COVID-19 nu ar trebui să înceteze la externare”.

Pentru a furniza îngrijire interdisciplinară, sistemele de sănătate ar trebui să înfiinţeze “clinici COVID-19”, similare cu cu cele care se întâlnesc acum în Italia.

Nalbandian spune că înfiinţarea unor astfel de clinici în SUA a fost dificilă, deoarece clinicienii sunt ocupaţi să îngrijească noi pacienţi cu COVID pe măsură ce vin noi valuri ale pandemiei.

“Clinicile dedicate ar putea prioritiza îngrijirea de follow-up pentru cei la risc înalt de COVID-19 post-acut şi cei cu cea mai mare povară a simptomelor persistente”.

Pacienţii trebuie să se facă auziţi

Nalbandian spune că mulţi pacienţi s-au plâns că medicii lor nu admit că simptomele lor ar putea fi legate de COVID, şi acesta este un motiv pentru care ea şi co-autorii au realizat această analiză sistematică.

”Aici, în New York, vedem pacienţi care se chinuie de săptămâni sau luni de zile căutând doctori care să aibă cunoştinţele necesare să-i trateze. Clinicienii ar trebui să fie atenţi, să valideze grijile pacienţilor şi să le documenteze cu grijă simptomele.”

Pacienţilor nu ar trebui să le fie teamă să vorbească despre simptomele lor. “Ia legătura cu doctorii, chiar dacă nu eşti sigur că simptomele tale provin de la infecţia cu COVID”, este sfatul ei.

„Situaţia este încă fluidă şi învăţăm de la o lună la alta. Deşi comunitatea medicală înţelege mai bine acum constelaţia de simptome post-acute, nu ştim durata şi complicaţiile pe termen lung”, adaugă Nalbandian.

“Pentru a învăţa mai multe, trebuie să ne referim pacienţii către studii clinice şi, în analiza noastră, am enumerat mai multe studii active în acest moment”.

“Furnizorii de servicii medicale sunt încă supraîncărcaţi având grijă de bolnavii cu infecţie acută COVID, dar (gestionarea efectelor pe termen lung) este o responsabilitate a întregii comunităţi medicale”.

sursa: libertatea.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

Simulările pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat vor avea loc și în acest an! Ministerul Educației: „Din simulări va rezulta nivelul cunoștințelor elevilor”

Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației, iar președintele Consiliului Național al Elevilor a declarat că propunerea acceptată de Minister… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Restricții mai DURE de intrat în Marea Britanie. Prezentarea testului COVID negativ și carantinarea, necesare

Începând cu săptămâna viitoare, este nevoie de prezentarea unui test COVID negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Când ar putea începe vaccinarea copiilor, cu vârste cuprinse între 12 și 16 ani, în România: Anunțul lui Valeriu Gheorghiță

Agenția Europeană a Medicamentului ar putea acorda autorizație pentru vaccinarea împotriva coronavirusului a copiilor cu vârste cuprinse între 12 și… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Haos la Ministerul Sănătății: Un angajat a trimis spitalelor o somație greșită privind vaccinarea

Haos la Ministerul Sănătății după ce un angajat a trimis spitalelor o somație greșită privind vaccinarea. La câteva ore după… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Crește numărul românilor care se vaccinează anti-COVID: Vaccinul Pfizer BioNTech administrat unui număr de peste 76.000 de persoane până în prezent

Aproximativ 18.000 de cadre medicale din România au fost vaccinate împotriva COVID-19 în ultimele 24 de ore, acesta fiind cel… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

VIOLENȚELE din SUA: Primul polițist DECEDAT la protestele de la Washington. Bilanțul ajunge la 5 MORȚI

Brian D. Sicknick a fost rănit miercuri, într-o confruntare cu protestatarii, şi a revenit la biroul diviziei, unde i s-a… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Unii patroni anunță că nu îi vor primi la muncă pe cei nevaccinați. 5 milioane de angajați își așteaptă rândul la vaccinare

Angajatorii sunt cei care îi înscriu pe liste pe angajați, 5 milioane dintre aceștia își așteaptă rândul la vaccinare. Romania… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro