Descoperitorul reptilei zburătoare Albadraco de la Oarda de Jos, coautor la încă o descoperire unică: Ce este Kogaionon radulescui și cum ar fi arătat

Descoperitorul reptilei zburătoare Albadraco de la Oarda de Jos, coautor la încă o descoperire unică: Ce este Kogaionon radulescui și cum ar fi arătat

În timpul unei cercetări ştiinţifice româno-americane, în 2019, la Oarda de Jos, au fost descoperite fosilele unei reptile zburătoare, denumite de către cercetători Albadraco tharmisensis sau „Dragonul de Alba”. Este vorba despre un pterosaur, de dimensiuni mari, care viețuia într-o insulă populată cu specii de dinozauri pitici.

Acum, descoperitorul reptilei zburătoare Albadraco, muzeograful Alexandru Adrian Solomon, considerat „creierul” secţiunii de paleontologie a Secţiei de Ştiinţele Naturii din Târgu Mureş, este coautor la încă o descoperire unică – cel mai vechi mamifer din ţară, Kogaionon radulescui.

Citește și: Fosilele unei noi specii de reptile zburătoare găsite in Alba: Albadraco tharmisensis, „Dragonul de Alba”, descoperit de cercetătorii româno – americani în „Insula Haţeg”

Mamiferul descoperit de echipa din care făcea parte Alexandru avea aproximativ mărimea unui şoarece şi reprezintă a doua specie a genului Kogaion de pe teritoriul României.

„Se asemăna cu rozătoarele actuale ca şi dimensiune. Să vă faceţi aşa o idee, avea undeva la 15-20 de centimetri. Este o specie nouă. A fost la momentul respectiv, în 2022, o specie nouă. Se numeşte Kogaionon radulescui, specia fiind dedicată fostului director al Institutului de Speologie Emil Racoviţă, Constantin Rădulescu, care împreună cu Petre Mihai Samson au introdus această familie a kogaionidelor în sistematica multituberculatelor. Ei sunt primii care au descris familia, mamiferii din familia respectivă, în ţara noastră”, a arătat muzeograful.

El crede că acest animal probabil trăia în vizuini sau sub pământ, întrucât „a trăit pe lângă dinozauri şi alte bestii, aşa că, probabil, prefera să fie activ mai mult noaptea, ne gândim noi”. În plus, „se comporta ca şobolanul actual sau ca şoarecii – asta putem presupune, prin analogie, dar dentiţia lui ne spune că e ca a rozătoarelor în general”.

Cât despre mare sa descoperire, Albadraco tharmisensis, Solomon a precizat că denumirea acestuia derivă din numele judeţului Alba, fiind descoperit la Oarda de Jos, şi din latinescul „draco”, care înseamnă dragon. Denumirea speciei a fost stabilită după „Tharmis”, adică numele dacic al oraşului Alba Iulia.

„Vorbim despre o aşa-numită «insulă Haţeg», adică acum aproximativ 70 de milioane de ani, în zona noastră exista o presupusă insulă. Dovezi ale existenţei acestei insule putem vedea astăzi la suprafaţă, în aşa numitele aflorimente, adică nişte deschideri naturale, ca un fel de râpe, în diverse zone ale ţării, bineînţeles în Haţeg, de unde şi vine numele.

Dar avem şi în Alba, în Rusca Montană, chiar şi în judeţul Cluj şi judeţul Sălaj. Practic aşa ne putem face o imagine cam cum arăta insula acesta. De ce este importantă această insulă pentru comunitatea ştiinţifică? Pentru că aici au trăit reptile, acum 70 de milioane de ani, dintre care bineînţeles cele mai spectaculoase sunt dinozaurii. Erau nişte dinozauri mai speciali, aşa-numiţi dinozauri pitici”, a precizat muzeograful.

Alexandru Adrian Solomon a afirmat că aceşti dinozauri şi-au redus dimensiunile, dacă îi comparăm cu alţi dinozauri din lume.

„De exemplu, dacă este să ne gândim la un sauropod care vieţuia în Transilvania, putem spune că atingea din vârful capului până în vârful cozii aproximativ 6 metri, Magyarosaurus, şi dacă ne gândim la o rudă de-a lui din Argentina, aceasta putea atinge până la 30 de metri. Deci, diferenţa e destul de mare”, a mai spus Alexandru Adrian Solomon.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI