Dependenţa de jocuri video, inclusă luni în mod oficial pe lista afecţiunilor mintale de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)
O nouă afecțiune a fost inclusă de OMS pe lista bolilor mintale. Dependenţa de jocuri video a fost inclusă în aceeaşi categorie cu dependenţa de cocaină şi cu dependenţa de jocuri de noroc, au anunţat experţii acestei instituţii internaţionale.
Tulburările psihice generate de dependenţa de jocuri video („Gaming disorder”) au fost incluse în cea de-a 11-a ediţie actualizată a Clasificării Internaţionale a Bolilor şi Problemelor de Sănătate (ICD-11), care reprezintă prima actualizare globală a acestei nomenclaturi de la începutul anilor 1990 şi până în prezent.
„După ce am consultat experţi din lumea întreagă şi am examinat literatura de specialitate într-o manieră exhaustivă, am decis că această tulburare ar trebui să fie adaugată” pe această listă, a declarat pentru AFP directorul departamentului de Sănătate mintală şi de luptă contra toxicomaniei din cadrul OMS, Shekhar Saxena.
OMS a publicat în ianuarie o definiţie a acestei tulburări, anunţând că ea urma să fie recunoscută în mod oficial drept o maladie.
Definiţia actuală pentru „gaming disorder” precizează că această afecţiune reprezintă „un comportament asociat jocurilor video pe internet sau offline”, care se caracterizează printr-o „pierdere a controlului asupra jocului, o prioritate ridicată acordată jocului în raport cu alte activităţi, până la punctul în care acesta prevalează în faţa altor centre de interes şi activităţi cotidiene, şi prin continuarea şi creşterea activităţii jocului, în ciuda apariţiei consecinţelor negative”.
Pentru stabilirea diagnosticului, acest tip de comportament extrem trebuie să aibă consecinţe asupra „activităţilor personale, familiale, sociale, educative, profesionale” şi „în principiu, să se manifeste cu claritate într-o perioadă de cel puţin 12 luni”.
„Persoana diagnosticată cu gaming disorder se joacă atât de mult încât alte centre de interes şi activităţi sunt neglijate, inclusiv somnul şi odihna”, a explicat Shekhar Saxena.
În presă au fost descrise numeroase cazuri de jucători compulsivi care erau incapabili să se desprindă de computerele, smartphone-urile şi consolele lor de jocuri video, încât erau pe punctul de a renunţa la orice formă de viaţă socială şi de a-şi periclita sănătatea mintală şi fizică.
Aproximativ 2,5 miliarde de persoane din lumea întreagă obişnuiesc să se joace cu ajutorul unor jocuri video. Însă gaming disorder afectează „doar o mică minoritate”, a subliniat acelaşi reprezentant al OMS, reamintind că „experţii instituţiei nu spun că orice obişnuinţă de a te juca cu ajutorul jocurilor video este o patologie”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal

Știri recente din categoria Actualitate
Prelungirea TVA de 9% în loc de 21% pentru achiziția locuințelor, până la 1 octombrie 2026, votată de Senat
Prelungirea TVA de 9% în loc de 21% pentru achiziția locuințelor, până la 1 octombrie 2026, votată de Senat Persoanele fizice din România ar putea achiziționa în continuare locuințe cu TVA de 9% în loc de 21%. Măsura ar putea fi prelungită până la data de 1 octombrie 2026, potrivit unui proiect adoptat luni la […]
Proiectul privind reducerea accizei la carburanți, adoptat de Senat. Motorina s-ar putea ieftini cu până la 84 de bani pe litru
Proiectul privind reducerea accizei la carburanți, adoptat de Senat. Motorina s-ar putea ieftini cu până la 84 de bani pe litru Senatul a adoptat luni, 27 iulie 2026, în sesiune extraordinară, proiectul care prevede instituirea situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, fiind stabilit un mecanism prin care acciza la motorină va […]
Radu Georgescu, economist: „Economia reală a României încetinește, iar antreprenorii simt asta în fiecare zi”
Radu Georgescu: „Economia reală a României încetinește, iar antreprenorii simt asta în fiecare zi” Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, susține economistul Radu Georgescu, care afirmă că mesajele primite zilnic din partea mediului de afaceri conturează o imagine mult diferită de cea prezentată în discursul public. „Vorbesc în fiecare […]







