Deflația cu recesiune, o un pericol iminent pentru România. Ce spun economistii
Vânzările de mobilă au suferit o creștere puternică la nivelul Europei, pentru că oamenii au stat acasă în această perioadă sau au început să lucreze de la domiciliu. Acest lucru a contribuit decisiv la redresarea cheltuielilor din retail, potrivit Financial Times, care scrie că multe ţări au urcat astfel peste nivelurile de anul trecut.
Totuși, încrederea consumatorilor rămâne scăzută în Europa, preţurile sunt în scădere, cheltuielile pe servicii sunt în continuare reduse, în timp ce economiile gospodăriilor înregistrează creşteri record. Dacă această tendință va continua, în toamnă se va ajunge la deflație, susține analistul financiar Iancu Guda, care explică de ce efectele acestui fenomen pot fi dezastruoase pe termen mediu sau lung.
„Se confirmă apetitul consumatorilor pentru anumite categorii de produse. Greu de anticipat care va fi evoluția pentru că depinde de comportamentul consumatorilor și de emoția acestora, nivelul de confort când lucrează din ce în ce mai mult de acasă. Se simte nevoia de echilibru și de economisire.
O altă tendință este creșterea consumului online, ceea ce arată o migrare puternică pe acest segment, iar firmele trebuie să se gândească la o strategie de promovare în online.
La nivel total, consumul nu cred că va reveni curând la nivel similar cu cel de dinainte de pandemie, ceea ce duce la creșterea riscului deflației.
Vedem tendința pentru temperarea creșterii prețurilor. Dacă trendul va continua, în toamnă vom ajunge către deflație, adică scăderea prețurilor. Aparent, pentru unii este o evoluție extraordinară, mai ales dacă privim din perspectiva consumatorilor pe termen scurt, dar per ansamblu, efectele sunt dezastruoase pe termen mediu și lung.
Deflația cu recesiunea reprezintă cel mai negru coșmar al economiștilor.
Când vânzările companiilor scad și prețul scade și el, o firmă foarte greu rezistă, pentru că scade volumul producției, scade și prețul. Astfel că majoritatea companiilor trebuie atunci să se restructureze.
Noi ne bucurăm ca și consumatori, pentru că avem produse ieftine, dar pe de altă parte nu mai sunt locuri de muncă.
Efectele pe lanț sunt evidente: creșterea șomajului, scăderea veniturilor statului pentru că nu mai sunt atâtea venituri din taxe, statul ajunge să facă investiții mai mici pentru că nu are bani. Dacă scad investițiile, scade și consumul și se realimentează un nou nivel al spiralei al recesiunii care se adâncește.
Astfel, economia va fi si mai greu de resuscitat. Acesta este principalul risc.
Este vremea investițiilor deștepte. Cine are o idee de antreprenoriat poate începe acum un proiect. Este nevoie de oameni, de idei și de bani.
Antreprenoriatul, start-up-urile, începerea unor noi afaceri, acestea sunt un nou început. Asta trebuie să oportunitatea care trebuie exploatată de unii antreprenori, dar și de cei care și-au pierdut locul de muncă”, a explicat Iancu Guda.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Actorul Bob Rădulescu, gest sufletesc după ce o fermă pomicolă din Ardeal a „ars” 40.000 de euro într-o noapte pentru a salva florile de cireș din livadă: ,,Să creștem împreună ca și comunitate”
Actorul Bob Rădulescu, gest sufletesc după ce o fermă pomicolă din Ardeal a „ars” 40.000 de euro într-o noapte pentru a salva florile de cireș din livadă: ,,Să creștem împreună ca și comunitate” Actorul clujean Bogdan Bob Rădulescu, care locuiește în apropierea Fermei Steluța din Cluj-Napoca, s-a declarat profund impresionat de eforturile vecinilor săi, după […]
VIDEO | Artemis II s-a întors pe Pământ: Zbor istoric în jurul Lunii despre care NASA spune că este „doar începutul”
Artemis II s-a întors pe Pământ: Zbor istoric în jurul Lunii despre care NASA spune că este „doar începutul” Capsula Orion, având la bord cei patru astronauți ai misiunii Artemis II, a amerizat vineri seară în Oceanul Pacific, în largul coastelor Californiei, marcând finalul cu succes al primei misiuni cu echipaj uman care a zburat […]
Mâncarea tradițională de Paște 2026: Produse cu până la 245 de aditivi alimentari, 253,32 grame de zahăr și 52,45 grame de sare
Mâncarea tradițională de Paște 2026: Produse cu până la 245 de aditivi alimentari, 253,32 grame de zahăr și 52,45 grame de sare Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, InfoCons a realizat un studiu asupra produselor care se regăsesc, în mod obișnuit, pe masa tradițională de Paște, analizând valorile nutriționale ale acestora, respectiv cantitatea de sare și zahăr, […]