Rămâi conectat

Actualitate

Deficitul bugetar, în primele 10 luni, a depășit 4% din PIB. Datele, publicate de către Ministerul Finanțelor

Publicat

în

Deficitul bugetar, în primele 10 luni, a depășit 4% din PIB. Datele, publicate de către Ministerul Finanțelor

În primele zece luni ale anului 2021, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 47.98 de miliarde de lei, 4.03% din PIB, în scădere față de deficitul de 74.04 miliarde de lei, 7.01% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă a anului 2020, arată Ministerul Finanțelor.

În primele nouă luni ale anului 2021, deficitul bugetar a fost de 44,29 miliarde lei (3,77% din PIB).

Electrica Furnizare Discount

MF menţionează că această evoluţie a fost determinată de: creşterea veniturilor bugetare cu 1 punct procentual din PIB (an/an), influenţată preponderent de avansul încasărilor din TVA; reducerea cheltuielilor bugetare cu 2 puncte procentuale din PIB (an/an), în principal ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile şi cu asistenţa socială. Totodată, în perioada ianuarie-octombrie 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 2,71 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 11,36 miliarde de lei.

Potrivit sursei citate, veniturile bugetului general consolidat au însumat 308,61 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2021, cu 17,1% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Această evoluţie a fost influenţată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului trecut – ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificaţii şi scutiri), cât şi de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parţială a unor categorii de venituri (TVA, contribuţii de asigurări, impozit pe venit şi profit).

Totodată, cele mai însemnate creşteri nominale se remarcă în cazul TVA şi contribuţiilor de asigurări. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 23,34 miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie 2021, consemnând o creştere de 15,7% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+47,7%), impozitul pe dividende (+31,3%), respectiv Declaraţia unică (+20,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 10,7% – dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8%.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 105,00 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2021, în creştere cu 12,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi a fost influenţată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului 2020, cât şi de recuperarea parţială a contribuţiilor amânate la plată în anul anterior.

Conform MF, încasările din impozitul pe profit au însumat 18,57 miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie 2021, în creştere cu 27,8% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici , cu o dinamică pozitivă de 30,8% (an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 64,40 miliarde lei în primele zece luni ale anului curent, în creştere cu 35,2% (an/an). În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 20,19 miliarde de lei în perioada analizată, cu 10% peste nivelul înregistrat în ianuarie – octombrie 2020. Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată de baza redusă aferentă anului trecut – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, recuperarea parţială a TVA amânat la plată în 2020, respectiv redresarea bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 28,62 miliarde de lei în ianuarie – octombrie 2021, în creştere cu 14,6% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 15,6% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice – determinată în principal de normalizarea consumului de carburanţi faţă de perioada de referinţă, respectiv un avans de 11,9% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susţinut şi de majorarea accizei la ţigarete.

Veniturile nefiscale au însumat 23,44 miliarde de lei în ianuarie – octombrie 2021, înregistrând o creştere de 2,1% (an/an), susţinută şi de dinamica veniturilor din dividende (+5,1% an/an).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 24,64 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2021, în creştere cu 9,6 faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 356,58 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 5,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe primele zece luni ale anului 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 2,71 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 11,36 miliarde de lei.

Cheltuielile de personal au însumat 91,84 miliarde de lei, în creştere cu 1,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 70,35 milioane lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 2.033,88 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 47,72 miliarde de lei, în creştere cu 6,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 15,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 8,9%, în principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 5,6 miliarde de lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 124,12 miliarde de lei în creştere cu 6,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.

Totodată, se continuă plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârşitul lunii octombrie, s-au plătit pe măsuri active 1,742 miliarde de lei, respectiv 607,16 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 190,55 milioane lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 419,89 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 67,09 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 457,96 milioane lei indemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

De asemenea, se continuă decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că la sfârşitul lunii octombrie plăţile au fost de 3,538 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 5,76 miliarde de lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 6,04 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 26,97 miliarde de lei, cu 15,4% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,19 miliarde de lei, în creştere cu 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 35,47 miliarde de lei.

De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 53,09% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe primele zece luni ale anului 2021, cu 5,89 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Totodată, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 199,67 milioane lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Sursa: stiripesurse.ro

Publicitate

Actualitate

Pericole publice pe șoselele din ALBA: Polițiștii i-au „mirosit” băuți sau fără permis la volan

Publicat

în

Pericole publice pe șoselele din ALBA: Polițiștii i-au „mirosit” băuți sau fără permis la volan

La data de 5 decembrie 2021, în jurul orei 23.50, polițiștii rutieri din Alba Iulia au depistat un bărbat, de 34 de ani, din municipiu, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Zlatnei din Alba Iulia, fiind sub influența băuturilor alcoolice.

În urma testării conducătorului auto, cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Electrica Furnizare Discount

·La data de 5 decembrie 2021, în jurul orei 15.00, polițiștii Secției 6 de Poliție Rurală Jidvei au depistat un bărbat, de 35 ani, din comuna Șona, în timp ce conducea un autoturism, pe raza localității Bălcaciu, fără să dețină permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

·La data de 5 decembrie 2021, în jurul orei 09.20, polițiștii din Teiuș, în timp ce acționau, cu aparatul radar, pe strada Clujului din oraș, au oprit un autoturism, condus

de un tânăr de 26 de ani, din comuna Săvădisla, județul Cluj, care a circula cu viteza de 82 de kilometri /oră, pe un sector de drum unde limita de viteză este de 50 de kilometri/oră.

În urma verificărilor efectuate, polițiștii au constatat că tânărul nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

Citește mai mult

Actualitate

Un român, PRIMA persoană amendată din Italia, pentru că nu a avut certificat verde: Unde a fost „prins” de autorități

Publicat

în

Un român, PRIMA persoană amendată din Italia, pentru că nu a avut certificat verde: Unde a fost „prins” de autorități

Italy24 news anunță o primă amendă pentru lipsa certificatului verde obligatoriu pentru transportul comun din Roma.

Este vorba despre un cetățean român în vârstă de 50 de ani care a primit o amendă de 400 de euro. Bărbatul a fost oprit în stația de autobuz din Piazzale Flaminio: agenții i-au cerut să arate certificatul verde Covid-19.

„Nu îl am pentru că am vrut să mă vaccinez în zilele următoare”, s-a justificat românul.

Electrica Furnizare Discount

În Roma, se desfășoară ample controale, poliția și poliția locală verificând certificatele verzi. De asemenea, în stațiile de metrou se fac anunțuri la difuzoare privind necesitatea certificatului verde pentru a călători.

În Italia a intrat în vigoare, de luni, super certificatul verde, cerut inclusiv celor care călătoresc cu autobuzul sau cu metroul. Super certificatul verde se eliberează pentru cei vaccinaţi cu schema completă şi pentru cei vindecați de COVID. Este necesar în restaurante, baruri şi clădiri publice.

Între timp, încă de luni dimineață, a fost înregistrat un nou record de certificate verzi descărcate, mai exact 1.310.001 în ultimele 24 de ore.

Supercertificatul COVID a intrat în vigoare începând de astăzi, 06 decembrie. Cu noul certificat din Italia, eliberat doar vaccinaților sau vindecaților de Covid, se va putea mânca în restaurante şi baruri la mese doar de câte patru clienţi, se va intra în săli de teatru, în cinematografe sau pe stadioane şi se va putea călători cu trenul sau cu avionul, potrivit publicației Corriere.

A devenit oficial că persoanele care au doar un test Covid negativ nu pot nici măcar să urce în autobuz, tramvai sau metrou. Poliţia naţională, carabinierii şi controlorii din transportul public local vor putea cere oricărei persoane acest certificat, iar cei care se află în zonele restricționate și nu îl dețin, vor fi pasibili de amenzi de între 400 şi 1.000 de euro.

Noul document, valabil până la 15 ianuarie, e menit să impulsioneze și mai mult vaccinarea în Italia, care este de 85% din populație cu schemă completă și peste 45% cu doză booster.

Sursa: stiridiaspora.ro

Citește mai mult

Actualitate

Florin Cîțu dorește SCĂDEREA vârstei de VOT la 16 ani: „Eu cred că este un lucru bun”

Publicat

în

Florin Cîțu dorește SCĂDEREA vârstei de VOT la 16 ani: „Eu cred că este un lucru bun”

Preşedintele Senatului, liderul liberal Florin Cîţu, a răspuns afirmativ la o întrebare care viza posibilitatea ca vârsta celor care votează să fie coborâtă la 16 ani, menţionând că o modificare a Constituţiei în acest sens ar fi un lucru bun.

„Vedem, de exemplu, în UE că vârsta pentru cei care votează este coborâtă la 16 ani (…). Din punctul meu de vedere, da. Eu cred că este un lucru bun”, a precizat Cîţu, întrebat ce crede despre posibilitatea revizuirii Constituţiei de către actuala coaliţie PNL – PSD – UDMR.

Cîţu a menţionat că o discuţie pe această trebuie să aibă loc în interiorul partidului pentru a clarifica ce se doreşte prin această modificare a Constituţiei.

Electrica Furnizare Discount

„Am avut o discuţie şi în Biroul Executiv al PNL. Vreau întâi să avem o discuţie în partid, să vedem care sunt priorităţile. Este adevărat că avem acum o majoritate care poate să modifice Constituţia, dar asta nu înseamnă neapărat că trebuie să modificăm Constituţia, dacă nu avem exact ceea ce trebuie să modificăm. Sunt mai multe lucruri pe care trebuie să le discutăm în PNL întâi. E adevărat, în ultimii ani am văzut, din experienţa şi parlamentară, relaţiile dintre preşedinte – Parlament – Guvern, Guvern – preşedinte ş.a.m.d., că există dezechilibre care ar putea fi corectate”, a conchis preşedintele Senatului.

Sursa: stiripesurse.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare