De Lăsata Secului, anul acesta, scoatem flăcări doar pe nas: Comisariatul Județean Alba al Gărzii Naționale de Mediu a solicitat primăriilor să stopeze ”fenomenul odăițatului”

Anul acesta, de Lăsata Secului, scoatem flăcări doar pe nas: Comisariatul Județean Alba al Gărzii Naționale de Mediu a solicitat primăriilor să stopeze ”fenomenul odăițatului”

Cei care s-au organizat și anul acesta, cum se face secole încoace, ca la Lăsata Secului – deci duminică, 26 februarie – să aprindă odaițe sau alimori, focuri mari ce luminează cerul, pot să execute lejer ”la loc comanda”.

Garda Națională de Mediu s-a sesizat că anvelopele, plasticul sau cârpele îmbibate în petrol, cărora în noaptea de Lăsata Secului li se dă foc, poluează planeta mai dihai decât toate megaîntreprinderile prelucrătoare de orice, în mod constant (și care probabil au montate filtre super-performante de nu mai scuipă chestii nocive în atmosfera (i)respirabilă).

Citește și: Lăsata secului 2023: Când începe Postul Paștelui. Când sunt zilele de dezlegare la pește

”Având în vedere că la lăsarea postului se practică așa-numitul obicei «odăițat», prin care sunt incinerate anvelope, materiale plastice etc., vă rugăm să luați măsurile necesare pentru stoparea acestui fenomen”, se arată în circulara transmisă tuturor primăriilor din județ de către Comisariatul Județean Alba al Gărzii Naționale de Mediu.

Creştinii intră, la începutul săptămânii viitoare, în postul Paştelui: durează 40 de zile, până în Duminica Paştelui, pe 16 aprilie.

În toate localitățile din Alba (și nu numai!) în fiecare an, de Lăsata Secului, pe dealurile din vecinătatea așezărilor, tinerii aprind focul pentru a alunga gerul iernii şi spiritele rele, marcând trecerea de la iarnă la primăvară. Focul imens este întreţinut cu ajutorul cauciucurilor. Acest obicei de ardere a cauciucurilor/materialelor impregnate, în noaptea de Lăsata Secului, poartă mai multe nume, în funcție de regiuni: „Hodaiţe”, ”Alimoria” sau „Sâlitul”.

Personal, îmi aduc aminte de ”Alimoria” de la Cugir – executată în fiecare an la intrarea în Postul Paștelui, chiar și pe vremea lui Ceaușescu, când era cam greu să miști ”în front”: bunicul ne făcea mingile din cârpe, îmbibate în gaz lampant, le lega cu sârme apoi, pe vârful Cetății, le dădea foc, iar noi le roteam cu grijă deasupra capetelor… Erau momente ireale, când părea că ne întoarcem în timp direct la Zamolxe, așteptat în vechea Singidavă…

Pe acest eveniment cu mare priză la tineri s-au urcat și au încercat să-l folosească în scop de înfrumusețare a imaginii atât primari în funcție, cât și aspiranții la orice fel de funcții publice. Astfel, evenimentul păgân al dansului cu flăcările a fost derulat în cadru organizat, în unele localități din Alba, în ultimii ani.

Anul acesta, aceiași primari trebuie să anuleze „așa-numitul obicei «odăițat»”, ba chiar ar trebui să ia ”măsurile necesare pentru stoparea acestui fenomen”, cum solicită Garda Națională de Mediu. Ups! Și la anul sunt alegeri… Pe unde or scoate primarii voturile, pardon, flăcările, dacă stopează tradiția care se întrepătrunde periculos și cu obiceiurile care țin de religie? Niște flăcări mici, pe nas, ne-o lăsa Garda de Mediu să scoatem? Promitem că nu poluăm. Ne-om pune toți Euro-5.

Nicoleta IDITA-TOMUȚA

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---