De ce nu trebuie să purtăm masca de protecție mai mult de patru ore. Explicația specialiștilor
Mai este o săptămână până la ridicarea stării de urgență și instituirea, în locul ei, a stării de alertă. Utilizarea măștilor în spațiile publice va deveni o regulă obligatorie, esențială, pentru că reduce drastic cantitatea de particule virale eliberate de persoanele pre-simptomatice și asimptomatice.
De aceea, specialiștii precizează că masca nu trebuie purtată mai mult de 4 ore, deoarece după acest interval, particulele respiratorii o umezesc şi nu mai este eficientă.
Masca are efect zero, atât pentru dumneavoastră cât şi pentru cei din jur, dacă o purtaţi sub nas, ori sub gură.
Un studiu făcut în ultima lună pe cadre medicale de la noi din țară, arată că persoanele imunizate natural sunt în număr foarte mic. Ceea ce este încă un argument pentru purtarea corectă a măștii, de către toată lumea.
“Este necesar ca aceste măşti să fie purtate de toată populaţia. Dacă toţi oamenii vor purta masca şi vor înţelege să poarte masca când vor fi în contact cu alţii. Masca va fi purtată şi de infectaţii asimptomatici. Infectatul asimptomatic nu prezintă simptomele bolii, dar elimina virusul. Protecţia e mai bună dinspre cel care poartă masca spre cel care e în vecinătatea lui şi nu invers”, spune conf. univ. dr. Emilian Popovici, medic primar epidemiolog.
Doza infecțioasă este cantitatea de virus necesară pentru a determina o infecție. În funcție de virus, oamenii pot fi expuși la mai puțin de 10 particule virale ca să se infecteze. Cercetătorii nu știu în acest moment câte particule de virus SARS-CoV-2 sunt necesare pentru declanșarea infecției COVID-19. Ştiu însă sigur că peste 90% dintre infecţii apar ca urmare a expunerii la aerosoli cu viruşi, eliberaţi prin simpla respiraţie a unui pacient infectat.
Conf. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: “Virusul de transmite foarte eficient prin intermediul aerosolilor. Când densitatea populaţională e foarte mare, favorizează trecerea virusului de la o gazdă la cealaltă. Pe suprafeţe, desigur, dacă căutăm genomul viral îl vom găsi, dar asta nu ne spune nimic despre infecţiozitatea acelei particule care este prezenta pe o suprafaţă.”
Medicul Larisa Chiriac a coordonat un studiu făcut în ultima lună pe un eşantion de 1.005 persoane, care lucrează în spitale din 15 oraşe din România. Studiul a vrut să afle informaţii tocmai despre persoanele care s-au infectat, dar nu au avut simptome. Sau simptomele au fost foarte uşoare şi neglijate.
Dr. Larisa Chiriac, director medical: “Nivelul de imunizare al populaţiei testate, pe care am testat-o, este foarte mic, sub 2%, asta înseamnă că până la apariţia unei vaccin, este esenţial să respectăm măsurile de igiena şi distanţare socială.”
Iar în cadrul măsurilor de igienă intra şi purtatul măştii.
Studiul a mai arătat că testarea sângelui pentru anticorpi este viabilă. Aceasta se poate extinde la nivelul populaţiei. Prin determinarea anticorpilor IgM din sânge se pot demara rapid anchete epidemiologice în focarele astfel identificate.
Surse: stirileprotv.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Infecția cu hantavirus: Nivelul real de risc pentru populație, explicat de Institutul Național de Sănătate Publică
Infecția cu hantavirus: Nivelul real de risc pentru populație, explicat de Institutul Național de Sănătate Publică Un focar de hantavirus a fost identificat pe nava olandeză MV Hondius, care transportă circa 150 de pasageri din 28 de țări. Croaziera de lux, operată de Oceanwide Expeditions, a început pe 1 aprilie în Ushuaia, Argentina, şi urmează […]
Programul Rabla 2026: Buget mai mare decât în 2025 și accent pe mașinile produse și asamblate în Europa
Programul Rabla 2026: Buget mai mare decât în 2025 și accent pe mașinile produse și asamblate în Europa Proiectul de buget al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru anul 2026 a fost lansat în consultare publică de Ministerul Mediului. Potrivit ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu, cele mai mari alocări vizează proiectele de apă și […]
Peste jumătate din bugetari vor ieși la pensie în următorii 15 ani. Peste 55% dintre salariații actuali din instituțiile publice și din companiile de stat au peste 45 de ani
Peste jumătate din bugetari vor ieși la pensie în următorii 15 ani. Peste 55% dintre salariații actuali din instituțiile publice și din companiile de stat au peste 45 de ani Guvernul interimar Bolojan atrage atenția auspra unei posibile crize pe piața de muncă din România în următorii ani, în raportul privind eficiența administrației publice și […]