Rămâi conectat

Economie

De ce creşte leul

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Una dintre cel mai interesante dezbateri care are loc în acest moment este legată de evoluţia cursului valutar. Oficiali ai BNR susţin că întărirea leului este justificată din punct de vedere economic, în timp ce unii analişti susţin că această evoluţie nu are în principal legătură cu mersul economiei, ci cu raportul existent pe piaţa valutară între cerere şi ofertă. Cum stau lucrurile de fapt? Pentru a înţelege ce se întâmplă acum cu leul trebuie să analizăm evoluţia cursului valutar pe o perioadă mai mare de timp. În acest sens am luat în considerare evoluţia leului şi zlotului în ultimii şase ani.
lPerioada 2004 – 2007
Începând cu 2004, ambele monede au înregistrat creşteri semnificative, leul câştigând 24% până la mijlocul anului 2007, iar zlotul întărindu-se cu 35% între februarie 2004 şi iulie 2008. Cel puţin în ce priveşte leul, dacă BNR nu ar fi cumpărat multe miliarde de euro din piaţă, probabil că în 2007 cursul ar fi căzut sub 3 lei/euro. În aceeaşi perioadă, forintul s-a apreciat nesemnificativ, iar coroana cehă a câştigat 25%. Întărirea monedelor locale a fost determinată atât de intrările de valută, cât şi de creşterea economică net superioară ţărilor din vest. Să nu uităm că, deşi România a înregistrat o scădere economică de aproximativ 9% în ultimii doi ani, în 2010 PIB-ul a fost doar uşor mai mic decât cel din 2007, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte din creşterile aferente perioadei de boom economic au fost păstrate. În acest context ar fi o greşeală să considerăm că întărirea leului între 2004 şi 2007 s-a datorat exclusiv intrărilor de capital şi jocului speculatorilor. În perioada de boom economic, România a înregistrat cea mai mare creştere de productivitate dintre toate ţările membre UE: între 2000 şi 2008, creşterea reală de productivitate a fost de 87% în cazul României, şi de sub 35% în cazul Ungariei, Poloniei sau Cehiei, media UE fiind de +6,3%.
lPerioada 2008 – 2011
A venit criza, iar BNR a lăsat leul să se deprecieze până la un nivel pe care l-a considerat “optim”, respectiv 4,3 lei/euro. În acelaşi timp, Banca Naţională a Poloniei a lăsat moneda să fluctueze liber, astfel că, în doar 6-7 luni, zlotul s-a depreciat cu peste 50%, ajungând de la 3,2 la 4,9 zloti/euro. Sfârşitul anului 2008/începutul anului 2009 a fost o perioadă de maximă încordare pe pieţele internaţionale, monedele ţărilor cu deficite mari fiind puse sub presiune, România confruntându-se chiar cu un atac speculativ în octombrie 2008. A urmat o perioadă de aproape doi ani în care sistemele economice şi financiare au fost reformate, deficitele au fost (mai mult sau mai puţin) corectate, iar încrederea în economiile emergente a început gradual să crească. Deşi din punctul de vedere al reformelor, anul 2009 a fost unul ratat pentru România, în acest moment deficitul bugetar pare a fi sub control, deficitul de cont curent se situează la doar 4,3% din PIB, iar prognozele de creştere economică pentru 2011 încep să fie revizuite în creştere. Se discută chiar şi despre o creştere a ratingului de ţară până la sfârşitul anului 2011/începutul lui 2012. Tot acest context favorabil nu are cum să nu influenţeze moneda naţională care, la un curs de 4,3 avea încorporat un grad mare de incertitudine. Cum în ultimele luni am început să avem din ce în ce mai multe certitudini, întărirea leului este normală, însă procesul are loc puţin cam repede, fiind probabil influenţat de speculatorii care încearcă să meargă cu trendul.
lEvoluţia leului pe termen lung
Între 1 ianuarie 1999 şi martie 2011, leul s-a devalorizat cu 209% în faţa euro, în timp ce forintul a pierdut doar 6,2%, iar zlotul şi coroana cehă au câştigat 2,3%, respectiv 31,4%. Unii vor spune că evoluţia monedelor este justificată de evoluţia generală a economiilor celor patru ţări, însă deprecierea mare a leului în ultimii 12 ani poate însemna şi faptul că leul are un bun potenţial de întărire pe termen lung, asta dacă economia va merge bine, iar deficitele vor fi ţinute sub control. Iar la orizontul anilor 2015-2020, atingerea unui curs semnificativ sub 3 lei pentru un euro nu cred că este o variantă care să poată fi scoasă total din discuţie. (A.P.)


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Economie

Economie

GAL Asociația Țara Secașelor Alba-Sibiu anunță prelungirea sesiunilor de cereri pentru proiecte LEADER pentru MĂSURA M2/2A și MĂSURA M6/3A

Andreea Ștefan

Publicat

în

Anunț   GRUPUL  DE ACŢIUNE LOCALĂ ASOCIAŢIA ŢARA SECAŞELOR ALBA-SIBIU anunță public prelungirea sesiunilor de cereri de proiecte LEADER  aferentă măsurilor:  I.MĂSURA M2/2A  – ,,Soluţii inovative pentru o agricultură/industrie alimentară competitivă în microregiunea Țara Secașelor” Număr de referință al sesiunii cererii de proiecte: M19.2-M2/2A-09/08.02.2024-20.02.2024 Data limită pentru depunerea proiectelor: 15 aprilie 2024; II.MĂSURA M6/3A –,,Promovarea […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea