De astăzi intră în vigoare legea anti-bullying. Pe ce loc se situează România, la nivel european, privind acest fenomen

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea anti-bullying, care privește interzicerea comportamentelor care constau în violență psihologică – bullying, în toate spațiile destinate educației și formării profesionale. La nivel european, România se situează pe locul 3 în ceea ce privește bullying-ul în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Legea care definește, previne și interzice violența psihologică – bullying a fost promulgată de către Președintele Klaus Iohannis. Acest succes este rodul colaborării tuturor stakeholderilor – autorități, ONG-uri, reprezentanți ai părinților și copiilor – care au lucrat peste 2 ani la campania strategică națională de prevenire a bullying-ului, inițiată de Itsy Bitsy și Asociația Părinților Isteți.

Noua Lege reprezintă o victorie semnificativă pentru demnitatea copiilor, reușindu-se astfel identificarea corectă a fenomenului de bullying, iar definiția nu limitează bullying-ul doar la nivelul elevilor, vizând în egală măsură și profesorii și personalul administrativ din unitățile de învățământ, legea referindu-se la comportamentele care constau în violență psihologică și care se desfăşoară în unităţile de învăţământ.

Dascălii şi educatorii vor participa la sesiuni de informare şi cursuri de perfecţionare legate de efectele violenţei psihologice (bullying) şi cum poate fi aceasta prevenită şi combătută. Legea Educaţiei Naţionale a fost modificată marţea trecută, iar vineri intră în vigoare noile prevederi. În actul legislativ s-au introdus noi articole, care urmăresc stoparea fenomenului de bullying, prin prevenţie şi combatere. Concret, legea stipulează faptul că „în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying”. Atât victima bullying-ului, cât şi agresorul vor participa, în mod obligatoriu, la consiliere psihologică. Momentan, rămân însă de stabilit normele de aplicare a legii, care vor preciza clar ce paşi trebuie să urmeze cadrele didactice pentru a stopa fenomenul dar şi ce trebuie să facă persoanele bully.

Ce este bullying-ul

Violenţa psihologică (bullying) este „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, pe care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în lege. Definiţia din lege nu limitează hărţuirea la elevi, vizând în egală măsură şi profesorii şi personalul administrativ din unităţile şcolare.

„Bullying-ul este fără îndoială una dintre cele mai frecvente forme de violență care se manifestă în rândul copiilor, iar formele pe care acesta le îmbracă sunt de cele mai multe ori extrem de bine camuflate și greu de identificat. Devine astfel necesară și întărirea rolului specialiștilor din sistemul de învățământ, în condițiile în care acestora le revine un rol esențial în prevenirea și combaterea acestui fenomen, cu consecințe extrem de grave atât în ceea ce privește dezvoltarea copiilor, cât și asupra procesului de învățare, în ansamblul său.”, au declarat reprezentanţii Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.

Bullying-ul în şcolile din România

România este pe locul 3 la nivel european în privința fenomenului Bullying-ului în școli, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, iar aproape 400.000 de elevi sunt amenințați cu bătaia și 220.000 – bătuți în mod repetat de colegi, potrivit studiului național al Organizației Salvați Copiii.

Potrivit raportului OMS, incidența violenței în școli crește odată cu vârsta elevilor, cea mai mare rată a agresiunilor fiind înregistrată în rândul tinerilor cu vârsta de 15 ani, cu un procent de 23%.

„Dintre cei aproximativ 1.300.000 de copii aparținând ciclurilor gimnazial și liceal, 400.000 sunt excluși din grupul de colegi, 325.000 sunt umiliți în public, 390.000 sunt amenințați cu bătaia sau cu lovirea, iar 220.000 sunt bătuți în mod repetat de către colegii lor. Așa arată statistica directă a cazurilor de bullying, un fenomen complex, ale cărui consecințe afectează deopotrivă victima, agresorul și martorul tăcut.”, se arată în studiul sociologic realizat la nivel național de Organizația Salvați Copiii, în 2016.

Din păcate, în lipsa unor măsuri de reparare pentru victime şi de combatere a bullying-ului, unele recurg la gesturi extreme. Pe 28 octombrie 2019, Ştefania Stănescu, o elevă de 15 ani din staţiunea Olimp, s-a sinucis după ce a luat o notă mica la o materie a unui profesor care o umilia constant.

Ce pedepse prevede legea anti-bullying

Legea vorbeşte despre o definire clară a fenomenului, conştientizare, prevenire, combatere dar nu şi sancţionare. Totuşi, o „reparare” a comportamentului de bully este prevăzută în lege. Profesorii vor avea obligaţia să reacţioneze atunci când li se aduce la cunoştinţă sau asistă la un caz de bullying în cadrul şcolii. Aceştia trebuie să îi ducă pe copiii implicaţi (victimă şi aggressor/i) la consilierul psihologic. Aici intervine însă o piedică bine cunoscută şi atotprezentă în şcoli şi anume numărul insuficient de consilieri şcolari. Spre exemplu, la finele anului trecut, în Capitală, exista un consilier la 1.200 de copii. În alte zone din ţară, situaţia este şi mai gravă – un consolier la 2.400 de elevi.

În continuare, urmează ca în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei Naţionale să elaboreze normele metodologice de aplicare, ce se aprobă prin ordinul ministrului Educaţiei Naţionale.

surse: Adevărul, IQads

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI