Datoria României a trecut de 60% din PIB: Înghețarea cheltuielilor cu salariile și asistența socială, printre restricțiile impuse de lege asupra cheltuielilor statului

Datoria României a trecut de 60% din PIB: Înghețarea cheltuielilor cu salariile și asistența socială, printre restricțiile impuse de lege asupra cheltuielilor statului

Datoria publică a României a trecut de pragul de 60% din PIB. În acest caz, legea impune noi restricții asupra cheltuielilor statului, iar Guvernul trebuie să evite majorarea cheltuielilor cu salariile și asistența socială și să continue consolidarea fiscală, în timp ce deficitul trebuie redus sub 3% din PIB.

Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului o informare referitoare la datele statistice publicate de Eurostat la 21 iulie 2026. Potrivit acestora, ponderea datoriei publice, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.

România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020. Potrivit informării, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât și pentru refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește un mecanism gradual de intervenție în funcție de nivelul datoriei publice. Pragurile prevăzute de lege sunt de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.

Odată depășit pragul de 60%, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv a celor privind programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

Ce prevede cadrul legal după depășirea pragului de 60%

În condițiile în care datoria publică, calculată conform metodologiei europene, a trecut de 60% din PIB, legea responsabilității fiscal-bugetare prevede măsuri suplimentare privind controlul cheltuielilor.

În cazul în care datoria publică se menține peste acest nivel, legea nu permite Guvernului să aprobe măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială.

Aplicarea măsurilor prevăzute de lege trebuie realizată prin aprobarea unui act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul următor celui în care a fost constatată depășirea pragului de 60% din PIB, respectiv în semestrul al doilea al anului 2026.

Ministerul Finanțelor precizează că în 2025 au fost deja adoptate măsuri fiscale cu impact semnificativ. Acestea au inclus un set de măsuri intrate în vigoare la începutul anului, urmat, în a doua parte a lui 2025, de două pachete ample de măsuri de consolidare și de îmbunătățire a disciplinei fiscal-bugetare.

România trebuie să reducă deficitul sub 3% din PIB

Informarea transmisă Guvernului face referire și la Regulamentul UE 2024/1263. Acesta prevede că, pentru statele membre cu o datorie publică de peste 60% din PIB sau cu un deficit de peste 3% din PIB, Comisia Europeană transmite o traiectorie de referință privind evoluția cheltuielilor nete.

Această traiectorie trebuie să asigure că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus și menținut sub nivelul de 3% din PIB.

În cazul României, măsurile pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt prevăzute în Planul bugetar-structural național pe termen mediu. Documentul stabilește traiectoria cheltuielilor nete, măsurile fiscal-bugetare, reformele și investițiile asumate pentru perioada de ajustare de șapte ani.

Planul României a fost evaluat de Comisia Europeană și aprobat prin recomandare de Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025.

Planul urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB în perioada 2025-2031 și crearea condițiilor pentru sustenabilitatea finanțelor publice și pentru înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031.

Plafoanele pentru cheltuielile nete

România a primit, prin recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025, recomandarea de a menține cheltuielile în limitele prevăzute.

Plafonul anual privind creșterea cheltuielilor nete este de:

2,6% în 2026;
4,6% în 2027;
4,4% în 2028;
4,2% în 2029;
4,0% în 2030.

Potrivit informării Ministerului Finanțelor, respectarea acestor plafoane și realizarea ajustării fiscale prevăzute în plan trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și la înscrierea ponderii datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

Măsurile prevăzute de legislația națională ca urmare a depășirii pragului de 60% din PIB trebuie puse în aplicare prin actele normative și măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural național pe termen mediu și a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene.

Datoria publică ar urma să mai crească în următorii ani

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, datoria publică, calculată conform metodologiei europene, ar urma să ajungă la:

61,8% din PIB în 2026;
63,3% din PIB în 2027;
63,9% din PIB în 2028.

Ulterior, datoria este estimată să intre treptat pe o traiectorie descendentă.

Ministerul Finanțelor precizează că această evoluție este condiționată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară și de reducerea deficitului în conformitate cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu.

România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanță fiscală stabilește plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete.

Deficitul bugetar este estimat la 6% din PIB în 2026

Pentru anul 2026, deficitul bugetar calculat conform metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB, după un nivel de 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024.

Potrivit informării, măsurile de consolidare adoptate începând din 2025 au determinat deja o reducere importantă a deficitului și a ponderii cheltuielilor de personal în PIB.

Ministerul Finanțelor precizează că prezentarea informării reprezintă o obligație a instituției, în condițiile în care depășirea pragului de 60% din PIB impune prezentarea implicațiilor și a măsurilor necesare în raport cu evoluția datoriei publice.

Documentul prezintă consecințele depășirii pragului de 60% din PIB și cadrul de măsuri aplicabil pentru controlul cheltuielilor, continuarea consolidării fiscal-bugetare și readucerea graduală a datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește mecanismul gradual de intervenție pentru nivelurile de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB. În prezent, după depășirea pragului de 60%, sunt menținute măsurile aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele privind programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

Potrivit documentului, continuarea consolidării fiscal-bugetare are ca obiectiv menținerea stabilității finanțelor publice și a capacității statului de a susține, pe termen mediu și lung, investițiile și serviciile publice.

Reducerea graduală a deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt prevăzute ca măsuri pentru diminuarea necesarului de finanțare al statului, menținerea accesului României la finanțare în condiții sustenabile și reconstruirea spațiului bugetar necesar pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și dezvoltare economică.

Informarea arată că respectarea traiectoriei fiscal-bugetare asumate urmărește o economie mai stabilă și mai predictibilă, cu o capacitate mai mare de a finanța prioritățile publice fără acumularea unor dezechilibre suplimentare.

Nazare: „În acest moment, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanţelor, susţine că nivelul actual al datoriei publice obligă Guvernul să adopte o abordare strictă în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare. În contextul dezbaterilor privind noua lege a salarizării, oficialul a transmis că actualul cadru fiscal nu permite majorarea cheltuielilor totale de personal.

Afirmațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook, după ce Eurostat a raportat că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026.

„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune. Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook.

Ministrul Finanțelor a explicat că depăşirea acestui nivel al datoriei publice generează obligaţii suplimentare pentru controlul cheltuielilor şi reducerea graduală a datoriei:

„Depăşirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor şi reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanţelor are obligaţia legală de a informa Guvernul atunci când sunt depăşite pragurile prevăzute de lege şi de a prezenta implicaţiile şi măsurile necesare”.

Potrivit acestuia, efectul direct este limitarea posibilităţii de asumare a unor noi angajamente financiare.

„România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menţine la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistenţa socială”, a precizat ministrul.

Alexandru Nazare a explicat că aceste constrângeri trebuie luate în calcul inclusiv la definitivarea noii legi a salarizării.

„În discuţia privind noua lege a salarizării dar şi în alte iniţiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă şi realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite şi asupra riscurilor ulterioare – orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar”, a declarat acesta.

Ministrul a lansat şi unul dintre cele mai ferme avertismente privind posibilitatea unor majorări salariale suplimentare:

„În acest moment, Legea responsabilităţii fiscal – bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”.

România rămâne în procedura de deficit excesiv

Şeful interimar al Finanţelor a reamintit că România continuă să fie supusă procedurii de deficit excesiv şi că planul convenit cu Comisia Europeană prevede limite clare privind ritmul de creştere a cheltuielilor.

Potrivit estimărilor prezentate de Alexandru Nazare, datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, la 63,3% în 2027 şi la 63,9% în 2028, urmând să intre ulterior pe o traiectorie descendentă, dacă procesul de reducere a deficitului va fi menţinut.

Totodată, ministrul a subliniat că România are deja o traiectorie de ajustare fiscală convenită la nivel european, iar deficitul ESA este estimat la 6% din PIB în 2026, după 7,9% în 2025 şi 9,3% în 2024.

Avertisment privind credibilitatea financiară a ţării

Nazare a afirmat că România a trecut „la limită” testele recente privind ratingul de ţară şi a susţinut că acest lucru impune prudenţă în adoptarea oricăror măsuri cu impact bugetar.

„România a trecut la limită testele recente privind ratingul de ţară. Acest lucru obligă la prudenţă, disciplină şi consecvenţă în fiecare decizie cu impact bugetar”, a declarat ministrul.

El a adăugat că dialogul purtat în ultimele luni cu agenţiile internaţionale de rating a avut ca obiectiv păstrarea calificativului de investiţii, însă mesajul transmis de acestea este că România trebuie să continue consolidarea fiscală şi să evite derapajele bugetare.

„România nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire”

În mesajul său, Alexandru Nazare a insistat asupra necesităţii unei selecţii riguroase a angajamentelor financiare asumate de stat.

„Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea şi stabilitatea ţării şi poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”, a afirmat ministrul.

Oficialul a concluzionat că menţinerea disciplinei fiscale este esenţială pentru reducerea costurilor de finanţare şi pentru eliberarea unor resurse care să poată fi direcţionate către investiţii, servicii publice şi dezvoltare.

„România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre şi nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire”, a transmis Alexandru Nazare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News