Cum vor ieşi judeţele României din criză

Creşterea economică a ţării va fi diferită de la o regiune la alta, oscilând între un minimum de 0,6% (Giurgiu) şi un maximum de 2,5% (Cluj) în acest an, potrivit estimărilor oficiale. Iată harta evoluţiei Produsului Intern Brut şi a salariului mediu net din fiecare judeţ, estimat pe 2011, realizată pe baza prognozelor oficiale.
lPrognoza integrală a CNP
Cele mai „harnice” judeţe din punctul de vedere al creşterii economice se regăsesc în centrul ţării, iar cele mai „leneşe” – în nord-vestul şi sud-estul ţării, reiese din datele privind evoluţia principalilor indicatori economici în profil teritorial, centralizate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Mai exact, judeţele Cluj, Argeş, Sibiu, Braşov şi Ilfov vor avea, potrivit CNP, cea mai rapidă creştere economică, respectiv ieşire din criză, în 2011, adică un avans al PIB de peste 2%. De cealaltă parte, cu cea mai lentă creştere economică (sub 1% în acest an), se regăsesc judeţele Giurgiu, Satu Mare, Sălaj, Covasna, Bihor şi Ialomiţa. Celelalte judeţe ale ţării vor avea creşteri medii sau temperate, cu un avans al PIB de 1,5% până la 2%, respectiv de 1% până la 1,4%.
l Motoarele creşterii: consumul şi producţia
Ce au în comun judeţele care apar pe harta noastră cu o posibilă ieşire rapidă din criză? Analistul economic Ilie Şerbănescu spune că „din păcate” consumul susţinut de puterea de cumpărare relativ ridicată din aceste judeţe ar fi motorul creşterii şi, în acelaşi timp, „din fericire”, producţia destinată exportului. „Modelul nostru economic este bazat, din păcate, pe consum din import. Aşa se face că puţinele judeţe cu creştere rapidă sunt şi cele care produc pentru export, dar acestea nu pot trage în sus întregul ansamblu. La Cluj şi Argeş vorbim, de fapt, despre Nokia şi, respectiv, Dacia, iar în celelalte judeţe se regăsesc companii multinaţionale care produc în România pentru export. Dar numai cu atât nu se îmbunătăţeşte semnificativ media naţională”, a declarat Ilie Şerbănescu.
l Salarii mai mici decât pensiile
Analistul economic a mai arătat că Bucureştiul, care cântăreşte cel mai mult în economie, are o posibilă creştere de numai 1,5% (potrivit CNP) pentru că atât îi permite consumul. „Analiza aceasta regională este destul de alterată din cauză că la Bucureşti se raportează totul, şi asta distorsionează imaginea de ansamblu. Inclusiv marii contribuabili sunt arondaţi Fiscului de la Bucureşti, indiferent unde îşi au sediul în ţară”. În fine, referitor la judeţele cu cea mai înceată creştere economică posibilă, Ilie Şerbănescu arată că „în multe din aceste zone salariul mediu este mai mic chiar şi decât pensia medie”, ceea ce înseamnă o putere de cumpărare redusă şi, prin urmare, un consum redus. Şi investiţiile străine reprezintă un important motor de creştere, mai ales că „în România capitalul străin dictează, restul economiei nu prea are cu ce să crească”, a conchis analistul economic.
l Discrepanţe mari între regiuni
Judeţele României se diferenţiază şi prin veniturile exprimate în PIB/cap de locuitor. Maximul se regăseşte la Bucureşti, cu un PIB de 15.143 de euro/cap de locuitor estimat pentru 2011, iar minimul – la Botoşani: 2.804 euro. Locuitorii cu venituri de peste 7.000 de euro se regăsesc şi în judeţele cu cea mai rapidă ieşire din criză, dar hărnicia, nu e neapărat apanajul celor „bogaţi” din punct de vedere statistic.
Bucureştiul, Timişul şi Constanţa sunt cele mai bune exemple, din acest punct de vedere: creşterea lor economică este doar una medie (1,5%-1,9%), chiar dacă veniturile per capita sunt printre cele mai mari din ţară (7.110 euro/capita la Constanţa, respectiv 8.697 de euro/capita la Timiş). În schimb, zonele sărace, cu PIB/capita sub 4.000 de euro, sunt şi cele cu creştere economică redusă, respectiv ieşire dificilă din criză. La nivel naţional, CNP estimează o creştere economică de 1,5% în 2011 şi o majorare cu 5,2% a salariului mediu net, până la 1.472 de lei lunar. (A.P.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI