Cum sunt suspendaţi preşedinţii în alte ţări europene

Suspendarea preşedintelui diferă de la o republică la alta. În multe ţări europene, preşedintele poate fi demis doar prin votul Parlamentului, fără ca întrebarea să ajungă la oameni. În cele mai multe ţări, Curtea Constituţională este cea care dă avizul pentru destituirea preşedintelui.

Francezii nu îşi pot destitui preşedintele decât dacă este găsit vinovat de înaltă trădare. Procedurile de demitere pot fi demarate dacă acţiunea va avea votul a două treimi dintre parlamentarii uneia dintre cele două camere ale Parlamentului francez, însă Înalta Curte este cea care judecă acuzaţiile şi
hotărăşte dacă şeful statului va fi sau nu destituit.

   În Italia, asemănător procedurii din România, parlamentarii italeni trebuie să voteze pentru demitere în şedinţa comună a celor două Camere, după care cazul demiterii preşedintelui este judecat de Curtea Constituţională. Spre deosebire de practica românească, însă, în Italia, celor 15 judecători ai Curţii Constituţionale li se alătură alţi 16 membri, aleşi prin tragere la sorţi dintr-o listă întocmită de Parlament cu reprezentanţii societăţii civile. Completul format judecă acuzaţiile aduse preşedintelui, iar verdictul hotărât nu poate fi contestat. Preşedintele italian nu poate fi judecat pentru acţiunile comise în timpul mandatului său, cu excepţia trădării şi încălcării Constituţiei.

Nici nemţii nu sunt implicaţi în procesul de suspendare al preşedintelui lor. Asemănător României, în cazul în care preşedintele german nu îşi mai poate exercita atribuţiile, preşedinte interimar devine şeful Bundesrat, camera superioară a Parlamentului german, echivalenul Senatului din Parlamentul României. Însă, în cazul în care Parlamentul vrea demiterea preşedintelui, interimatul va fi asigurat de o persoană desemnată de Curtea Constituţională Federală. Cererea pentru destituirea preşedintelui poate fi înaintată de oricare dintre cele două Camere dacă are susţinerea a două treimi dintre parlamentari. Acuzaţiile aduse preşedintelui sunt, pe urmă, prezentate Curţii Constituţionale Federale, care în cazul unei pronunţări în favoarea demiterii şefului statului, îl va desemna şi pe cel care va asigura interimatul.

Austriecii votează plecarea preşedintelui
În Austria, preşedintele este destituit în urma unui referendum. Decizia privind demiterea preşedintelui este luată de Adunarea Federală (cele două Camere reunite ale Parlamentului). Dacă majoritatea parlamentarilor austrieci votează în favoarea demiterii şefului statului, cazul este trimis la Curtea Constituţională, ce urmează să dea avizul pentru organizarea unui referendum.

Americanii nu sunt implicaţi în procesul de destituire al preşedintelui
În Statele Unite, destituirea din funcţie a preşedintelui nu este un proces în care să fie implicaţi cetăţenii americani. Decizia de suspendare trebuie, mai întâi aprobată de Camera Reprezentanţilor, după care Senatul se întruneşte pentru evalurea cazului şi pentru a decide dacă şeful statului va rămâne sau nu în funcţie. Pentru destituirea preşedintelui, e nevoie de două treimi din voturile senatorilor prezenţi la şedinţă.

   Şi lituanienii şi-au demis preşedintele
România nu este primul caz din Europa de preşedinte suspendat. În aprilie 2004, fostul preşedinte lituanian Roland Paksas a fost suspendat de Parlament după luni întregi de polemici aprinse. Parlamentul de la Vilnius a votat, în aprilie 2004, în favoarea destituirii preşedintelui Roland Paksas, acuzat că ar fi avut legături cu un om de afaceri rus în schimbul finanţării campaniei sale electorale. Paksas a fost, de asemenea, acuzat că ar fi divulgat secrete oficiale de stat şi, de asemenea, că şi-ar fi folosit influenţa pentru a schimba rezultatele unei privatizări. Ulterior, presa lituaniană a scos la lumină informaţii potrivit cărora Paksas l-ar fi însărcinat pe unul dintre consilierii săi, aflat în legătură cu mafia rusă, să adune informaţii despre afacerile murdare ale opozanţilor politici, pe baza cărora preşedintele să susţină că are dovezi privind corupţia. (A.V.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI