Rămâi conectat

Cultură Educație

Cum s-a făcut Unirea la Gârbova de Sus

Publicat

în

Format la data de 30 octombrie / 12 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central constituit din reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi ai Partidului Social Democrat, preia controlul Transilvaniei. Cei şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român – Theodor Mihaly, Vasile Goldiş, Aurel Vlad, Alexandru Vaida-Voievod, Ştefan Cicio-Pop, Aurel Lazăr şi şase ai Partidului Social Democrat – Ioan Flueraş, Basil Surdu, Iosif Renoiu, Tiron Albani, Enea Grapini, Iosif Jumanca, au coordonat lupta pentru unire.
Tiron (Chirion) Albani, unul dintre cei şase reprezentanţi ai Partidului Social Democrat – ziarist şi scriitor – era originar din Gârbova de Sus, fiul lui Albani Amos şi Istina, iar în manuscrisele pe care le deţin, la capitolul intitulat „Cum s-a făcut Unirea” Tiron Albani descrie cum s-a întors în sat în preajma marii sărbători, pentru a mobiliza oamenii din sat să participe la Alba Iulia. Gârbovenii participanţi la 1 Decembrie 1918 la Marea Adunare de la Alba Iulia au fost cei care în 1894 au participat la Procesul Memorandiştilor la Cluj, reprezentaţi ca şi la Alba Iulia de preotul Vasilie Maxa, învăţătorul Ştefan Cotoară, Demeter Pop, Teodor Sima, Ioan Cotoară.
Unirea românilor de la 1 Decembrie 1918, a fost urmarea firească a unei pregătiri istorice de sute de ani, în cursul cărora acest popor de eroi şi de mucenici a izbutit să-şi apere cu stăruinţă „sărăcia şi nevoile şi neamul” cum spunea marele M. Eminescu în Scrisoarea III, rămânând, împotriva tuturor năvălirilor barbare şi vremelnicelor stăpâniri străine, în cea mai strânsă legătură cu pământul strămoşesc.
La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la Şelimbăr, îşi făcea intrarea triumfală în Alba Iulia în fruntea unui alai măreţ. Cetatea a fost capitala domnitorului în timpul scurt cât reuşise să săvârşească cea dintâi unire a Ţărilor Române. Mult mai târziu la anul 1784 pe acelaşi platou al Cetăţii, Horea şi Cloşca sufereau supliciul frângerii cu roata în urma condamnării lor. Acestea au fost şi pricinile pentru care Consiliul Naţional Român Central, care avea sediul la Arad, a ales faimoasa cetate a Bălgradului – Alba Iulia – pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanţii poporului românesc din Transilvania.
Prin intrarea României în Primul Război Mondial, în 1916, s-a urmărit realizarea deplinei unităţi naţionale prin unirea Vechiului regat cu Transilvania, Bucovina şi Basarabia. În ciuda păcii de la Bucureşti din 1918, care nu i-a fost favorabilă şi a prezenţei trupelor străine pe o mare parte a teritoriului ţării, România – redusă la Moldova – a continuat să fie un stat de sine stătător.
În 1918, Puterile Centrale sufereau mari înfrângeri, imperiile multinaţionale s-au prăbuşit sub acţiunea avântului revoluţionar. Paralel cu lupta politico-diplomatică şi militară a României pentru supravieţuire
s-a desfăşurat lupta românilor din provinciile aflate sub stăpânire străină pentru libertate naţională. Acestea, reprezentate de adunările populare şi printr-o consultare largă, au hotărât să se unească cu Ţara.

Unirea Basarabiei cu vechiul regat a survenit pe fondul dezmembrării Imperiului Ţarist.
În 1917 s-a constituit Partidul Naţional Moldovean care a coordonat mişcarea de eliberare naţională. După congresul ostaşilor moldoveni de la Chişinău din 25 septembrie / 8 octombrie 1917 s-a format un organ reprezentativ, „Sfatul Ţării”, acesta avea ca for coordonator „Consiliul Directorilor”, care a anunţat autonomia Basarabiei, preşedinte fiind ales Ion C. Inculeţ. În condiţiile în care Ucraina îşi manifesta tendinţele de a ocupa Basarabia, folosindu-se de prevederile Declaraţiei drepturilor popoarelor din Rusia, în decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească, iar Consiliul a cerut armatei române să pătrundă în provincie. La 27 martie / 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării, ce cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a adoptat hotărârea Basarabiei de a se uni cu România.
Bucovina
În toamna anului 1918 se vehicula ideea anexării de către habsburgi a Bucovinei la Galitia, iar Ucraina ridica pretenţii pentru stăpânirea provinciei româneşti şi ameninţa cu intervenţia armată. Din iniţiativa lui Iancu Flondor şi a lui Sextil Puşcariu s-a convocat la 14/27 octombrie 1918 o adunare a reprezentanţilor populaţiei româneşti din provincie, care a decis unirea cu România. S-au ales un Comitet Executiv şi un Consiliu Naţional. Intervenţia trupelor ucrainene
l-a determinat pe Iancu Flondor, să ceară sprijinul armatei române. La 15/28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei a votat unirea necondiţionată cu România, iar reprezentanţii celorlalte etnii nu s-au opus hotărârii românilor.
Transilvania
Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor desfăşoară o intensă activitate în sprijinul idealului naţional. La 30 octombrie / 12 noiembrie 1918 s-a constituit Consiliul Naţional Român Central din care au făcut parte şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Roman – Theodor Mihaly, Vasile Goldiş, Aurel Vlad, Alexandru Vaida-Voievod, Stefan Cicio-Pop, Aurel Lazăr – şi şase ai Partidului Social Democrat – Ioan Flueraş, Basil Surdu, Iosif Renoiu, Tiron Albani, Enea Grapini, Iosif Jumanca. Consiliul a avut sediul la Arad şi a devenit structura centrală a luptei românilor pentru unire. Ulterior s-a numit Marele Sfat al Naţiunii din Transilvania şi Ungaria. La 9/22 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central anunţa la Budapesta că va prelua puterea deplină în Transilvania. S-a hotărât organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. Adunarea a avut loc la 18 noiembrie / 1 decembrie 1918. Ea a reunit peste 1.228 de delegaţi şi peste 100.000 de participanţi. Gheorghe Pop de Băseşti a proclamat unirea „acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”. A doua zi s-au ales conducerile provizorii ale puterii de stat: Marele Sfat Naţional, condus de Gheorghe Pop de Băseşti, şi Consiliul Dirigent, care a fost prezidat de Iuliu Maniu. Unirea a fost recunoscută şi de naţionalităţile din Transilvania. Hotărârea luată – Rezoluţia Unirii – a fost citită de Vasile Goldiş: „Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”
Istina SIMA,
preşedintele Asociaţiei Pro Gârbova de Sus


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Cultură Educație

24 ianuarie 2022: Unirea Principatelor Române, sărbătorită de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba în mediul online

Publicat

în

24 ianuarie 2022: Unirea Principatelor Române, sărbătorită de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba în mediul online

Luni, 24 ianuarie 2022, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba propune publicului un program dedicat Unirii Principatelor Române, care poate fi urmărit online, pe pagina de socializare a instituției, începând cu ora 09.00.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

Pornind de la simbolistica evenimentului rămas în istorie și sub numele de Mica Unire, documentat în colecțiile bibliotecii de Ana Maria Pienar, bibliograful instituției, echipa bibliotecii a pregătit diverse momente și materiale, care vor fi postate pe tot parcursul zilei.

Elit - Gustul Desăvârșit

Recomandări de carte pentru copii și adulți, expoziții tematice, lecturi și prezentări video, informații inedite despre evenimentul care a contribuit la realizarea statului național unitar român, dar și incursiuni în memoria culturală a românilor, oferite de prof. Daniela Floroian, prin intermediul unor tablouri și fotografii celebre ce ilustrează atât portul popular la 24 ianuarie 1859, cât și hora la români, Hora Unirii, toate se regăsesc în programul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba.

Dincolo de oferta online, vă așteptăm să ne treceți pragul și să descoperiți numeroasele titluri dedicate primului domnitor al Principatelor Unite, volume în care puteți găsi atât corespondențe, acte, scrisori și documente, cât și legende și mărturii despre Alexandru Ioan Cuza și Mica Unire.

Activitățile sunt organizate de Consiliul Județean Alba și de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba și se derulează în cadrul proiectului 4.7 Zile Speciale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Cultură Educație

24 ianuarie 2022: Un mini-documentar dedicat unuia dintre cele mai cunoscute tablouri despre Unirea Principatelor va fi lansat la New York

Publicat

în

24 ianuarie 2022: Un mini-documentar dedicat unuia dintre cele mai cunoscute tablouri despre Unirea Principatelor va fi lansat la New York

Un episod special al seriei permanente „Istoria României într-un obiect”, dedicat uneia dintre cele mai cunoscute lucrări de artă asociate acestui important moment istoric, „Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman”, va fi lansat la ICR New York pe 24 ianuarie.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

Luni, începând cu ora 21.00, ora României, pe canalele de social media ale Institutului (Facebook, Instagram, YouTube) va avea loc premiera mini-documentarului „Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman”, care va explica publicului american circumstanţele unirii Moldovei şi Ţării Româneşti pornind de la viziunea plastică a unuia dintre întemeietorii picturii româneşti moderne.

Elit - Gustul Desăvârșit

Proiectul este realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti (MNIR), textul şi prezentarea video aparţinându-i specialistei MNIR, dr. Cristina Păiuşan-Nuică. Conceptul filmului este semnat de Bogdan Opreanu.

Tabloul „Proclamarea Unirii Principatelor” surprinde momentul în care, la Bucureşti, în sala Adunării Elective, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Ţării Româneşti după ce, în prealabil, avusese loc alegerea sa în fruntea Moldovei. Potrivit Cristinei Păiuşan-Nuică, „Proclamarea Unirii Principatelor, capodoperă din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României şi simbol al naţiunii române, poate fi asemănat, ca importanţă istorică şi tehnică de a surprinde tensiunea momentului, cu lucrarea lui John Trumbull Declaration of Independence, păstrată în rotonda Capitoliului, tablou-simbol al naţiunii americane”.

Una dintre seriile cel mai bine primite ale programului nostru, „The History of Romania in One Object”/ „Istoria României într-un obiect” a fost lansată în luna mai a anului 2020 şi derulată în parteneriat cu câteva mari muzee româneşti: Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi, Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.

Prin intermediul acestui proiect au fost prezentate până acum nu mai puţin 38 de exponate, artefacte şi vestigii reprezentative pentru istoria ţării noastre.

sursa: news.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Cultură Educație

Bacalaureat 2022 la MATEMATICĂ: Programa pentru profilele mate-info, tehnologic, științele naturii și pedagogic a fost anunțată de Ministerul Educației

Publicat

în

Bacalaureat 2022 la MATEMATICĂ: Programa pentru profilele mate-info, tehnologic, științele naturii și pedagogic a fost anunțată de Ministerul Educației

Oficialii de la Ministerul Educației au publicat programa pentru examenul de Bacalaureat din acest an.

Citește și: CALENDAR BACALAUREAT 2022: Programul probelor pentru sesiunile din VARĂ și din TOAMNĂ

Reprezentanții Ministerului Educației au publicat noile programe pentru examenul de Bacalaureat 2022, care sunt, în mare măsură cele ce au fost aprobate prin ordinul de ministru nr. 3.237 din 2021.

Din fiecare disciplină pentru examen, care se învață în anul terminal, ministerul a eliminat anumite conținuturi, dar diferențele sunt mici față de acum doi ani, când a fost tăiată toată materia din semestrul al II-lea.

Elit - Gustul Desăvârșit

CLICK AICI PENTRU PROGRAMA LA MATEMATICĂ LA BACALAUREATUL 2022

Citește și: ADMITERE la colegiile militare 2022: CALENDARUL probelor birourile de RECRUTARE. La Colegiul Militar Mihai Viteazul Alba Iulia, 120 de posturi sunt scoase la CONCURS

Pentru clasele terminale din învățământul liceal (clasa a XII-a zi, clasa a XIII-a seral și frecvență redusă), anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 mai 2022.

Perioada de înscriere pentru sesiunea de vară începe din 23 mai. În perioada 20-23 iunie sunt probele scrise, iar afișarea primelor rezultate va avea loc pe 27 iunie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare