Cum prigoneau securiștii pe românii care ascultau „Europa Liberă”. Numele de cod al dosarului deschis în anii ’80

Puţini scăpau de Securitate, care îşi folosea vasta reţea de informatori, formată din mii de persoane plătite să raporteze tot ceea ce li se părea suspect.

„Toţi ştiau că Securitatea este peste tot, urmăreşte tot. Era o psihoză: «Nu vorbi, nu asculta Europa Liberă». Vina de a asculta postul de radio era cea mai întâlnită sancţiune din perioada respectivă”, spune istoricul Liviu Zgârciu, de la Muzeul Unirii din Alba Iulia, cercetător acreditat la CNSAS. Acesta susţine că doar în Alba existau, în decembrie ’89, peste 10.000 de informatori, respectiv trei la sută din populaţia judeţului.

Documente făcute publice de CNSAS arată modul în care au fost „rezolvate” cazurile unui preot catolic, ale unor elevi şi al unei scriitoare, care se făceau ”vinovaţi” de ascultarea emisiunilor în limba română ale postului de radio. În februarie 1980, un preot greco-catolic pensionar din Blaj este suspectat că ”audia şi colporta” ştiri transmise de „Europa Liberă”.

„Faţă de alte persoane a afirmat că la noi în ţară nu ar fi libertate. Sus-numitul s-a dovedit a fi un element activ pe linia «rezistenţei greco-catolice». În procesul avertizării, şi-a recunoscut faptele comise şi s-a angajat în scris că pe viitor nu va mai săvârşi asemenea fapte. Avertizarea s-a efectuat la sediul organului fără aprticiparea altor persoane”, se menţionează în informarea transmisă de securitatea judeţeană către Direcţia I a Ministerului de Interne.
„Pedepsele” aplicate celor prinşi că ascultau postul de radio

Un alt caz se referă la elevii care ascultau postul de radio în internatul şcolii de şoferi din Aiud. Nouă elevi cu vârsta între 17 şi 19 ani au fost identificaţi „prin mijloace specifice muncii” ca făcând parte din anturajul considerat periculos, care asculta şi comenta emisiunile radiofonice după stingere.

„Organele de securitate au trecut la destrămarea anturajului, luând următoarele măsuri: posesorul aparatului radio la care se audiau ştirile a fost atenţionat în prezenţa conducerii şcolii şi a secretarului UTC; conducerea şcolii şi organele UTC au luat măsura punerii lor în discuţia cadrelor didactice şi a elevilor, care au adoptat o poziţie fermă de dezaprobare; elevul (…), fiind cunoscut şi cu ale abateri a fost exmatriculat din şcoală. S-au luat măsuri de intensificare a muncii informative, pentru a cunoaşte din timp astfel de fapte şi a le preveni”, se menţionează în raportul Securităţii Alba, din 2 aprilie 1981.

Istoricul Liviu Zgârciu (foto sus) susţine că cei care erau prinşi că ascultă postul Europa Liberă, oficial, nu riscau prea multe, doar pentru o asemenea faptă. „Cele trei măsuri oficiale de sancţionare erau: atenţionarea, avertizarea şi punerea în discuţie. Atenţionarea: venea ofiţerul de Securitate şi îţi spunea să ai grijă, că nu este bine ce faci. Avertizarea: venea la tine la serviciu, chema şeful sau directorul şi de faţă cu el te avertiza. Punerea în dezbatere: chema tot colectivul, te scotea în faţă, te atenţiona, îţi făceai autocritica şi semnai un act prin care spuneai că îţi pare rău pentru ce ai făcut”, spune cercetătorul.
Scriitoarea cu recenzie favorabilă la rubrica culturală

În „plasa” securiştilor a căzut şi scriitoarea Olga Caba, din Sebeş, care a avut „ghinionul” să îi fie realizată o recenzie amănunţită „deosebit de favorabilă unor lucrări literare”, la rubrica culturală realizată de Monica Lovinescu. Se întâmpla în noiembrie 1985. Securiştii locali au studiat cazul şi au transmis la Bucureşti informaţii detaliate cu privire la scriitoarea din Sebeş.

”Între anii 1939 – 1946 şi-a creat multe relaţii în rândul scriitorilor, al oamenilor de litere şi politici din cadrul partidelor burgheze şi reacţionare din ţara noastră, perioadă care a avut o influenţă covârşitoare asupra conţinutului lucrărilor ei literare. (…) Caba Olga este luată în lucru prin dosar de urmărire informativă. Din informaţii rezultă că aceasta se află în relaţii de prietenie cu cetăţeanul vest-german (…), originar din Sibiu, scriitor, colaborator al postului de radio Europa liberă”, se menţionează în informarea ce a ajuns la Ministerul de Interne.

Folosindu-se de motivul că aceasta avea preocupări ”pe linia redactării şi a intenţiilor de trimitere a unor lucrări necorespunzătoare în străinătate”, securiştii i-au organizat o percheziţie, ocazie cu care i s-au confiscat unele manuscrise scrise cu mai mulţi ani în urmă. „În procesul anchetării ei cu ocazia ridicării materialelor, a negat că ar avea legături cu postul de radio Europa liberă”, se mai susţine în documentul declasificat.

În martie 1989, angajaţii securităţii din Alba susţineau, într-un raport aferent anului 1988, că au fost identificaţi şapte autori de materiale adresate posturilor de radio reacţionare şi că, la acel moment, baza de lucru cuprinde un număr de ”11 elemente”. ”Din analiză se desprinde concluzia că măsurile luate au fost eficente, în sensul că a scăzut numărul celor care au încercat intrarea în legătură cu diferite posturi reacţionare”, astfel se lăuda şeful Securităţii Alba, maiorul Lupeş Gheorghe, în faţa şefilor din Bucureşti.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News