Avertismentul transmis de economistul Radu Georgescu: „România a mers 10 ani pe contrasens economic. Acum ne apropiem de prăpastie”

Avertismentul transmis de economistul Radu Georgescu: „România a mers 10 ani pe contrasens economic. Acum ne apropiem de prăpastie”

Economistul Radu Georgescu susține, într-o postare pe o rețea de socializare, că economia României a evoluat în ultimul deceniu „pe contrasens”, iar în prezent ar fi intrat într-o fază de deteriorare rapidă.

Potrivit acestuia, datele Eurostat indică poziționarea țării pe primele locuri din Uniunea Europeană la mai mulți indicatori negativi, de la inflație și deficit bugetar până la costul creditelor, semnalând riscuri structurale majore pentru perioada următoare.

Textul integral scris de economistul Radu Georgescu este următorul: 

În ultimii 10 ani, România a fost ca un autobuz care a condus pe autostradă, pe contrasens. Desi economia ne-a dat „flash-uri” repetate că direcția este greșită, șoferii de la volan ne-au asigurat că noi mergem în sensul cel bun și că, de fapt, ceilalți se deplasează greșit. De un an de zile însă, autobuzul numit România a ieșit de pe autostradă,  Datele Eurostat publicate lună de lună ne spun ca autobuzul se îndreaptă rapid spre prăpastie. Suntem pe primul loc în Europa la toate capitolele negative:

• Cea mai mare inflație din UE
• Cel mai mare deficit bugetar și de cont curent
• Cel mai mare deficit comercial
• Cele mai mari dobânzi plătite la credite
• Cea mai abruptă scădere economică și a consumului

În față se văd deja cele 4 mari prăpăstii structurale spre care ne îndreptăm cu viteză. Să le luăm pe rând:

1. Economia și iluzia creșterii

Într-o economie normală și sustenabilă, ritmul de creștere economică trebuie să devanseze ritmul de creștere a datoriei publice.  În România anului 2026, ecuația este inversată

Datoria publică crește amețitor pentru a acoperi cheltuielile curente, în timp ce economia reală scade.

2. Inflația nu este „tranzitorie”

De ani de zile ni se spune că explozia prețurilor este un fenomen temporar.  Realitatea matematică îi contrazice pe soferii autobuzului Nu este nimic tranzitoriu aici.  Este suficient să privim evoluția masei monetare din ultimii ani pentru a înțelege că deprecierea puterii de cumpărare are cauze interne 

3. Bombă cu ceas din sistemul de pensii private (Pilonul II)

Peste 60% din banii strânși în Fondurile Private de Pensii sunt investiți în titluri de stat emise de Guvernul României.  Până acum, aceste fonduri au fost în etapa de acumulare (doar au încasat bani).  Însă decrețeii și primele valuri mari de asigurați se apropie de vârsta pensionării. Fondurile vor trebui să plătească, adică să vândă acele titluri de stat. Problema? 

Aproape 90% din titlurile de stat emise în ultimul deceniu au acum o valoare de piață mai mică decât valoarea lor de emisiune (din cauza creșterii dobânzilor).  Vânzarea lor acum înseamnă pierderi pentru Fondurile de Pensii Probabil ca ai auzit ca anul trecut s-a limitat la 30%  posibilitatea de a retrage banii din Fondurile de pensii, dupa pensionare

4. Decuplarea Bursei și vulnerabilitatea sistemului bancar

Fondurile de pensii au pompat masiv bani și în bursa de la București (BVB).  Deși economia reală încetinește, indicatorul de evaluare al Bursei de la Bucuresti (P/E ratio) este aproape dublu față de media ultimilor 10 ani.  Când fondurile vor fi obligate să vândă acțiuni pentru a face rost de lichidități, bursa va suferi o corecție dură către valorile normale. În tot acest timp, cel mai mare client al sistemului bancar românesc a devenit chiar statul.  Peste 30% din activele băncilor comerciale sunt expuse pe titluri de stat.  Practic, stabilitatea băncilor depinde direct de un debitor ( sofer) care tocmai a rămas fără volan.

Concluzii

În acest moment, pentru pasagerii din autobuzul numit România, mai rămân doar două opțiuni raționale:

1. Fie încerci să sari din mers (îți pui capitalul și economiile la adăpost în active externe, valută forte sau metale prețioase)
2. Fie îți strângi foarte bine centura de siguranță și te pregătești pentru impactul unei corecții macroeconomice severe.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI