Rămâi conectat

Actualitate

Cum începea școala în comunism. Copiii stăteau în uniforme, în bănci, iar ordinea era sfântă

Publicat

în

Cum începea școala în comunism. Copiii stăteau în uniforme, în bănci, iar ordinea era sfântă

Elevii de astăzi sunt în ton cu moda, dar în anii comunsmului uniforma era obligatorie. Fetele aveau părul strâns în codițe și purtau cordeluță, iar băieții aveau cravată și costum. Uite cum învățau elevii în comunism!

Ținutele din școlile de astăzi sunt la opusul celor din comunism. Învățătoarele, profesorii și elevii de astăzi în pas cu moda.

Însă, până în 1989, situația era cu totul alta. Chiar așa se spunea: ”este îmbrăcată ca tovarășa profesoară”, adică decent, fără machiaj, cu tocuri de 2 – 3 cm, costum sau bluză încheiate până la gât. Majoritatea profesoarelor de azi sunt machiate din belșug, poartă fuste scurte și decolteuri adânci, sunt cocoțate pe tocuri și au manichiura la zi.

Electrica Furnizare Discount

Citește și: teste de antrenament evalaure nationala

Elevii din ziua de astăzi, chiar de la clasele mici, sunt îmbrăcați în tendințele modei, au părul vopsit și tuns în cele mai noi stiluri.

Uniformă obligatorie, în comunism

În România, până în 1989, nici un elev de şcoală nu era primit în instituţie fără ţinuta regulamentară, scrie historia.ro. Aceasta însemna pentru băieţi un costum de haine de culoare închisă, cămaşă albă sau albastră şi nelipsita matricolă, adică un număr imprimat pe o bucată de pânză pe care era trecut şi numele şcolii şi prin care elevul putea fi identificat.

La fete era şi mai complicat. Părul trebuia strâns în codiţe împletite şi prins cu funde albe, bretonul prins sub bentiţa din bumbac, tot albă, care înconjura capul. Nu erau permişi pantofii cu toc, ciorapii subţiri sau sarafanele deasupra genunchiului. Şi nici bijuteriile, machiajul sau orice altă fantezie cosmetică.

La liceu, băieţii purtau costume negre, cămăşi albastre/ bleumarin şi cravată de culoare închisă. Fetele aveau cămaşă albastră şi sarafan negru. Ciorapii din mătase sau din fire sintetice erau strict interzişi.

La sfârșitul anului scolar, elevilor li se acordau în ordinea mediilor: premiul I (9.50-10), premiul al II-lea (9-9.50), Premiul al III-lea (8.50-9) și mentiunea I, a II-a și a III-a.

Cum învățau elevii în comunism

Sistemul de învăţământ în regimul comunist era cu totul diferit faţă de ceea ce există în prezent. „Şoimii Patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” erau categoriile în care era cuprins obligatoriu fiecare elev, scrie historia.ro. Tinerii erau indoctrinaţi în spiritul Partidului Comunist Român.

Elevi în uniforme, săli de clasă cu poza tovarăşului deasupra catedrei, manuale unice, abecedare cu texte patriotice, sesiuni de muncă pe câmp, îndatoriri şi obligaţii pentru copii, încă de la intrarea în grădiniţă.

Aşa arăta sisemul de învăţământ românesc în vremea regimului comunist. Pe vremea lui Ceauşescu anul şcolar era împărţit în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII).

Citește și: teste de antrenament BACALAUREAT

După clasa a VIII-a elevii susţineau examen de admitere la liceu. Pentru a intra în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu şi urma o şcoală profesională.

Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat. După Bacalaureat urma facultatea, unde puţini dintre elevi aveau acces, dat fiind numărul redus de locuri. La finalul studiilor, tinerii primeau o repartiţie pentru un loc de muncă, de cele mai multe ori departe de casă.

Luând model de la chinezi şi coreeni, Nicolae Ceauşescu a militarizat învăţământul. Copiii erau înregimentaţi în sistemul de învăţământ şi organizaţiile comuniste încă de la vârsta de 4 ani. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor.

Pionierii patriei, în comunism

După grădiniţă, până la 14 ani, elevii intrau în altă organizaţie, „Pionerii”. Intrarea în rândurile pionierilor se făcea în clasa a II-a. Pionerii aveau şi eu uniformă: nelipsita cravată roşie cu inel, cămaşă albă, fustă sau pantaloni negri.

Odată cu intrarea la liceu, copiii deveniţi adolescenţi intrau în „Uniunea Tineretului Comunist”. Nu orice elev de liceu ajungea însă în UTC. Puteau deveni membrii elevi din clasa a VIII-a, cu merite deosebite la învăţătură, iar în clasa a IX-a şi a X-a puteau fi primiţi şi cei mai slabi la învăţătură.

Odată admis în UTC, un elev trebuia să accepte regulile şi îndatoririle ce i se cuveneanu. Cei care nu se comportau conform cerinţei de partid riscau excluderea. Pentru un licean din vremea lui Ceauşescu, excluderea din UTC însemna excluderea de la viaţa socială, marginalizarea şi monitorizarea intensă de către informatori. Excluderea din UTC se făcea, de cele mai multe ori, printr-un proces la nivelul organizaţie şi era consecinţă a unei fapte grave.

Munca patriotică, în comunism

Sistemul şcolar era alcătuit în aşa fel încât să-i monitorizeze pe elevi tot timpul. Se făceau ore şi sâmbăta, iar duminica elevii efectuau tot felul de sarcini ”patriotice”: măturau frunze în parc, greblau, plantau puieţi, strângeau gunoaie, culegeau plante medicinale (care se predau în oră de dirigenţie, împreună cu anumite cantităţi de borcane şi de maculatură), cultivau flori, participau la concursuri artistice de creaţie, recitare de poezii, la cor, la manifestaţii cu ocazia zilelor festive (1 Mai, 23 August), scrie historia.ro. Pe lângă acestea, elevul mai avea şi alte sarcini: orele de atelier efectuate în subsolul şcolilor sau în fabrici (opt ore pe săptămâna la strung sau la traforaj) şi participarea, alături de armată, la strânsul recoltelor.

La începutul anului școlar, elevii erau obligați să participe la activități din 15 septembrie, până pe 30 septembrie, în agricultură. Erau obligați să ducă între 1 și 3 kg de măceșe, cătină, culegeau prune, mergeau la culesul fânului, iar elevii de liceu/ școala profesională făceau practică în fabrici și uzine.

Manuale unice, în comunism

Abecedarele şi manualele din vremea comunistă aveau format unic.

Manualele erau gratuite pe toata durata studiilor si erau publicate în tiraje mari. Prima carte pe care o primeau elevii intraţi în sistemul de învăţământ se deschidea cu fotografia mult iubitului conducător, Nicolae Ceauşescu.

Prima poezie era imnul Republicii Socialiste România „Trei culori”.

Manualul de clasa I conţinea poezii patriotice menite să insufle copiilor, de la cele mai mici vârste, respectul pentru patrie şi conducători. ”Oriunde merg/ în tot ce simt/ Alături eşti/Iubit partid/ Eşti şcoala nouă/ Cartea frumoasă/ Eşti pâinea caldă/ Ce-o avem pe masă/ Eşti câmpul verde/Ziua senină/Hidrocentrala/Ce dă lumină”, scria în Abecedarul din 1982, scrie historia.ro.

Sursa: click.ro

Publicitate

Actualitate

A aplicat „argumentul” pumnului după o discuție în contradictoriu: Bărbat din Valea Vinului „premiat” de politiști cu dosar penal pentru violență în familie

Publicat

în

A aplicat „argumentul” pumnului după o discuție în contradictoriu: Bărbat din Valea Vinului „premiat” de politiști cu dosar penal pentru violență în familie

La data de 25 septembrie 2021, în urma unui apel prin 112, polițiștii Secției 2 Poliție Rurală Vințu de Jos au intervenit în localitatea Valea Vinului din comuna Vințu de Jos, unde o femeie a sesizat faptul că a fost agresată de concubin.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a rezultat că, pe fondul unor discuții contradictorii, bărbatul, în vârstă de 33 de ani, ar fi lovit-o pe femeie, cu pumnii, peste cap și membre.

În urma aplicării formularului de evaluare a riscului, a rezultat că este necesară emiterea unui ordin de protecție provizoriu, față de bărbat, acestuia fiindu-i interzis să se apropie de concubina sa.

Electrica Furnizare Discount

Pe numele său, a fost întocmit și un dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violență în familie.

Citește mai mult

Actualitate

PROGRAM| Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine”: Alba Iulia este astăzi capitala folkului românesc

Publicat

în

PROGRAM| Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine”: Alba Iulia este astăzi capitala folkului românesc

Alba Iulia este în aceste zile capitala muzicii folk, găzduind o nouă ediție a Festivalului Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine”. Evenimentul, unul dintre cele mai importante festivaluri de muzică folk din România, a debutat, sâmbătă, în program fiind incluse recitaluri, lansări de carte și de discuri, dar și întâlniri ale publicului cu artiștii. Festivalul se desfășoară cu respectarea celor mai stricte măsuri de prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2, iar intrarea este liberă.

Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” a debutat, sâmbătă, cu o „Cafea cu Folk”, în cadrul căreia publicul s-a întâlnit cu o parte dintre interpreții invitați în festival. Folkistul Vali Șerban, inițiatorul festivalului și Sorin Minghiat au vorbit despre Doru Stănculescu, într-un moment emoționant în memoria cantautorului. Festivalul a continuat, sâmbătă seara, în Piața Cetății cu recitaluri susținute de Victor Socaciu, Mircea Vintilă, Dinu Olărașu, Florin Săsărman, Sorin Minghiat.

Duminică, Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” începe cu o nouă „Cafea cu folk”, fiind programate lansarea discului vinyl „Accent 40 – Cascadorii Anxietății” și lansarea cărții „Chitaristul” – Paul Prisada. Seara, pe scena festivalului vor urca Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, Zoia Alecu, Vali Șerban și „Școala de Folk”.

Electrica Furnizare Discount

„Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” se desfășoară în acest an într-o locație nouă – Piața Cetății din Alba Iulia. Este o locație care ne permite să respectăm măsurile impuse de pandemie, dar mai ales un spațiu care deschide festivalul către un public tot mai mare. Respectăm cu strictețe măsurile de prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2 și mulțumim spectatorilor care au înțeles că aceste măsuri sunt pentru siguranța lor și a artiștilor. Vă invităm cu drag la „Ziua de Mâine”, la Alba Iulia, locul unde folkul românesc s-a mutat cu întreg bagajul de muzică bună”, a spus managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, Alexandru Pal.

Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” se desfășoară sâmbătă și duminică, 25 – 26 septembrie, în Piața Cetății din Alba Iulia. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena Alba”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Alba Iulia.

Festivalul este organizat cu respectarea celor mai stricte măsuri de prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2, iar intrarea este liberă. Accesul în perimetrul de eveniment va fi deschis cu o oră înainte, astfel încât să se intre pe rând, respectând distanțarea fizică. La intrarea în zona de concert, fiecărui spectator i se va măsura temperatura cu termometre non-contact și nu se va permite accesul persoanelor simptomatice care prezintă tuse, strănut, rinoree, febră, stare generală modificată sau a celor cu temperatura măsurată mai mare de 37,5°C. Pe toată perioada concertelor, în perimetrul de eveniment, fiecare participant va trebui să poarte mască de protecție, în mod corespunzător. De asemenea, intrările în spațiul de eveniment vor fi dotate cu stații de dezinfectare pentru mâini, iar spectatorii vor fi obligați să se dezinfecteze în momentul accesului în spațiul respectiv. În spațiul de eveniment, poziționarea scaunelor destinate publicului nu vor suferi modificări, pentru a asigura distanțarea fizică de siguranță și se vor respecta culoarele de acces și ieșire, acestea fiind marcate în mod corespunzător.

Organizatorii recomandă publicului să participe la eveniment în mod organizat, prin acces în perimetrul de eveniment și cu respectarea măsurilor organizatorice și să NU aleagă participarea la eveniment indirect, cu scopul evitării măsurilor sanitare, în afara perimetrului.

PROGRAMUL Festivalului Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine”

Duminică, 26 septembrie 2021

ora 11:00 – Cafeaua cu Folk la FRAMM’S

Lansare disc vinyl “Accent 40 – Cascadorii Anxietății” și cartea “Chitaristul” – PAUL PRISADA

ora 18:00 – Spectacol extraordinar

MIRCEA BANICIU

DUCU BERTZI

ZOIA ALECU

VALI ȘERBAN și ,,Școala de Folk”

Citește mai mult

Actualitate

Norul de poluanți generat de erupția vulcanului din La Palma ajunge astăzi în România: „Ar fi indicat să purtăm mască”

Publicat

în

Norul de poluanți generat de erupția vulcanului din La Palma ajunge astăzi în România: „Ar fi indicat să purtăm mască”

Vulcanul din La Palma generează un nor de poluanți care ajunge în România duminică. Norul toxic va intra în țară prin vest, pe la Timișoara, și se va întinde peste toată țara până luni seară. Așadar, România va fi sub norul de particule și compuși chimici rezultați din acea zonă, a declarat la Digi24, Silviu Gurlui, profesor Facultatea de Fizică.

O cantitate mare de dioxid de sulf este injectată spre Europa. Dioxidul de sulf aduce poluare suplimentară, o potențială răcire a solului și compuși chimici secundari (acizi, sulfați, etc) care sunt aduși la sol prin precipitare, precipitații și influențează concentrația ozonului, a explicat profesorul de fizică.

„Modelele sunt în evoluție. Acum, pare că norul de dioxid de sulf intră în România, prin vest, pe la Timișoara și se va întinde peste toată țară până luni seară, dacă nu apar alte evoluții. Așadar, timp de două zile ar putea fi deasupra țării. România poate fi sub norul de particule și compuși chimici rezultați din acea zonă.

Electrica Furnizare Discount

Aceste efect e posibil să fie mult mai important pe termen lung prin procesele care au loc la înălțimi foarte mari în timp, pot apărea compuși chimici secundari și de modificare măcar locală a acestor proprietăți legate de aerosolii din atmosferă la înălțimi foarte mari, care produc efecte pe termen lung legate de climă”, a declarat Silviu Gurlui.

Ar fi indicat că persoanele care stau afară, mai ales în zona de vest, să poarte mască, deoarece sunt condiții pentru o poluare mai mare, spus profesorul de fizică.

Erupția vulcanului din La Palma devine din ce în ce mai periculoasă, la aproape o săptămână după ce a început. Conul principal s-a rupt și s-a format un alt curs de lavă, care se mișcă mai repede, pe o altă parte a muntelui. De asemenea, a apărut și o nouă fisură din care ies gaze toxice și fum.

„Este un fenomen extrem de violent, care după primele estimări și după modelele dezvoltate în prezent, pare că ar putea să se întindă măcar pentru două-trei luni de acum înainte. Fenomenul a fost precedat de foarte multe cutremure, a fost prevăzut, iar populația a putut fi avertizată. Pagubele sunt enorme.

În aer au fost împrăștiate cantități foarte mari de cenușă, dar și de alte gaze toxice care afectează calitatea aerului. Au fost împrăștiate în atmosferă clor, brom, care pot interacționa cu compuși din atmosferă și să scadă destul de mult stratul de ozon la înălțimi foarte mari. Se presupune că dacă vulcanii ar avea forță foarte mare, vom vedea dacă va fi cazul și acum, s-ar putea diminua cantitatea de ozon cu câteva procente.

Oxidul de sulf ridicat în atmosferă la înălțime, alți compuși formează acizi, ceea ce e important pentru climă și pentru oameni. Compuși secundari rezultați după interacțiunile cu compușii primari din atmosferă se comportă ca un ecran și împiedică razele solare să pătrundă mai adânc spre pământ, creează un efect de răcire”, a adăugat Silviu Gurlui.

Între timp, aeroportul din La Palma s-a închis, așa că turiștii care trebuiau să plece s-au dus la feriboturi.

Niciun om nu a fost rănit, dar pagubele materiale sunt semnificative – peste 400 de clădiri au fost distruse, iar 190 de hectare de teren au fost arse.

sursa: digi24.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare