Cum era pedepsită calomnia acum 100 de ani

Insulta și calomnia erau ”pricini” care îi deranjau pe mai-marii țării și în vechime, în aceeași măsură ca până acum. De altfel, aproape acum 100 de ani Ministerul Justiției pregătea o lege despre ”apărarea onoarei” care ”statorea conceptul calumniei și al vătămării de onoare și prevedea o pedeapsă mai mare ca în trecut”. Cele mai mari pedepse urmau să se aplice pentru cei care calomniau un ”oficiant public sau un preot”.

Informația provine dintr-un ziar apărut în luna iulie 1914, în care se spunea: ”Pe noi ne interesează mai ales, paragraful 3 și 4. Calumnia se pedepsește cu închisoare până la 6 luni și cu pedeapsă în bani până la patru mii coroane. Trebuie să se aplice pedeapsa dela 8 zile până la un an închisoare și dela o sută cor. până la la șease mii coroane, dacă delictul s-a comis prin presă, ori altcum în public, dacă se vatămă vre-un oficiant public ori preotul unei confesiuni recepte ori recunoscute și ofensa se referește la împlinirea oficiului sau chemării lui. Dacă ofensa este din cale afară de brutală se pedepsește cu închisoare până la șease luni și amendă în bani, până la 6000 coroane. Tot în aceste cazuri vătămarea de onoare se pedepsește cu închisoare până la un an și în bani până la șease mii de coroane. În motivarea proiectului se spune, că onoarea preoților se împărtășește de aceeași apărare ca și a oficialilor publici, recunoscând în chipul acesta misiunea importantă a preoților în promovarea binelui public. Nu se face amintire la proiect  despre călugări și despre alte persoane ecleziastice, cari nu îndeplinesc slujbă preoțească și a căror onoare se vede că nu se bucură de acest scut al legii”.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---