// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

Cum au ajuns românii să sărbătorească pe 1 Decembrie ziua națională. Când s-a sărbătorit prima zi naţională din istoria României

Pe data de 1 Decembrie, în fiecare an este sărbătorită Ziua Naţională a României. Alegerea acestei date a fost însă contestată de unii oameni de cultură, care au spus că nu este atât de cuprinzătoare ca însemnătate precum altele din istoria românilor. De altfel, alegerea datei de 1 decembrie a fost o decizie relativ recentă, românii modificându-şi momentul celebrării Zilei Naţionale la fiecare schimbare de regim politic.

Ziua Naţională a României este sărbătorită pe 1 Decembrie. Această zi a fost aleasă relativ recent şi promulgată de Ion Iliescu acum aproape 30 de ani. Înainte de 1989, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită în alte momente ale anului, având alte conotaţii politice şi ideologice.

Ion Iliescu şi Unirea Transilvaniei cu România

Data de 1 decembrie are o semnificaţie importantă pentru istoria românilor, reprezentând momentul în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România. Mai precis la 1 decembrie 1918 deputaţii prezenţi în Marea Adunare de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ, au votat unirea Transilvaniei şi Banatului cu România într-un singur stat naţional. În acea zi omul politic, publicistul şi pedagogul Vasile Goldiş a dat citire rezoluţiei.

„Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”

1989, această dată a votului unirii Transilvaniei cu România a fost transformată în zi naţională. Mai precis, prin legea numărul 10 din 31 iulie 1990, a fost promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial ca zi naţională a României. Această prevedere a fost inclusă şi în Constituţia României din 1991. Alegerea acestei date singulare poate părea suprinzătoare având în vedere că procesul de unificare a început înainte de această zi de 1 decembrie 1918 şi s-a încheiat la mai bine de 20 de zile după.

Mai precis, procesul de unificare a început cu unirea Basarabiei cu România, urmată imediat de cea a Bucovinei. În cele din urmă unirea Transilvaniei şi Banatului cu România a fost ratificată, de regele Ferdinand I, prin decret de lege la 11/24 decembrie 1918. Tocmai de aceea cunoscutul om de cultură Neagu Djuvara a fost unul dintre contestatarii alegerii date de 1 decembrie ca zi naţională.

”1 decembrie nu este data României mari. Este data cand două provincii, Transilvania şi Banat, au cerut să intre în Regatul României. Cu două zile înainte ceruse Bucovina. Cu şase zile înainte ceruse Basarabia. Şi toate patru au fost acceptate de şeful statului, adică de regele Ferdinand, la 24 decembrie. Deci data cand s-a născut România mare este 24 decembrie, nu 1 decembrie”, preciza Neagu Djuvara într-un interviu acordat acum 10 ani pentru hotnews.ro.

Cu toate acestea, conform altor păreri, valoarea simbolică a datei de 1 decembrie rămâne prin consfinţirea de facto a unificării Transilvaniei şi Banatului cu România, ultimele două din totalul celor patru care au dorit unirea.

Prima zi naţională a României, ziua independenţei

Evident, ziua de 1 decembrie este o zi naţională de tradiţie recentă. La începuturile statului român, ziua naţională se sărbătorea pe 10 mai. Mai precis din 1866 şi până în 1947 a fost sărbătorită ziua naţională pe 10 mai, în fiecare an. Iniţial a fost ziua Principatelor Române Unite, iar după 1881, cea a Regatului României.

Alegerea acestei date nu a fost întâmplătoare şi celebra în acelaşi timp venirea lui Carol I ca domnitor al Principatelor Unite, dar mai ales după 1877 cea a Independenţei României. Pe 10 mai 1866, când a debutat această tradiţie, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen intra în Bucureşti şi depunea jurământul ca domnitor al Principatelor Române Unite. Acea zi a fost aleasă drept zi naţională şi zi a regalităţii.

Totodată pe 10 mai 1877, Senatul României a votat proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman. Din acel moment, ziua naţională a Principatelor Române Unite semnifica obţinerea independenţei, de altfel cel mai important moment din istoria românilor. Tot pe 10 mai, dar de această dată în 1881, Parlamentul a votat transformarea ţării din Principatele Române Unite în Regatul României, iar Carol I devenea primul său rege.

Din acel moment data de 10 mai a fost şi zi a monarhiei, dar mai ales zi naţională a României, având principala semnificaţie de zi a independenţei. Ziua naţională era sărbătorită cu mare fast, dar şi serbări populare, inclusiv cu renumita bătaie cu flori de la şosea.

Peste patru decenii de sărbătorire a ”luptei antihitleriste”

Imediat după 1948, după abdicarea forţată a regelui Mihai I şi transformarea României în Republică Socialistă, data de 10 mai a fost scoasă din calendarul naţional oficial.

Comuniştii au falsficat până şi istoria, numai să nu se mai amintească de 10 mai, o dată care amintea de regalitate, un regim condamnat de noua orânduire a tovarăşilor. Mai precis, comuniştii au ales ziua de 23 august ca zi naţională, fiindcă atunci s-a hotărât întoarcerea armelor contra Germaniei Naziste şi alianaţa cu URSS. Totodată acea dată a însemnat şi începutul treptat al transformării României în stat comunist.

Pe scurt, la 23 august 1944, regele Mihai, sprijinit de Blocul Naţional Democratic, i-a cerut mareşalului Ion Antonescu, şeful adevărat al statului român în aceea perioadă, să încheie un armistiţiu cu URSS, Statele Unite şi Marea Britanie. Antonescu trebuia să întoarcă armele împotriva fostului aliat Germania Nazistă. Regele Mihai I a transmis şi o proclamaţie către ţară, prin radio.

„România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, spunea Regele Mihai I. Având în vedere că mareşalul Antonescu refuzase condiţiile impuse, a fost arestat împreună cu miniştrii săi. Abia după 1948, după abdicarea Regelui Mihai, ziua de 23 august devenise, cu adevărat, zi naţională a României şi marca „ziua eliberarii României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forţele patriotice conduse de Partidul Comunist”.

Ulterior, odată cu distanţarea României condusă de Ceauşescu de Rusia sovietică, ziua naţională de 23 august a căpătat alte semnificaţii, fiind o adevărată odă închinată partidului comunist, oamenilor muncii, dar mai ales liderilor României comuniste.

Sursa: adevarul.ro

 

 

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419