Cum a luat naştere „Deșteaptă-te, române!”. UIMITOAREA poveste a IMNULUI României, intonat negreşit pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României
Anul viitor se împlinesc 170 de ani de când s-a zbătut Andrei Mureşanu să găsească cuvintele potrivite pentru poemul „Deşteaptă-te, române!“, denumit în timpul Revoluţiei din 1848 „Un răsunet“. Românii au intonat imnul naţional actual şi la Revoluţia din 1989. Până atunci, fusese interzis de comunişti. De 28 de ani, însă, se cântă negreşit pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României.

Ideea imnului trebuie legată de aceea a naţiunii, a independenţei materializate prin simbolul steagului. Ideea unei piese oficiale care să simbolizeze unitatea românilor din ambele Principate, precum şi dorinţa de a împrumuta melodiei o intonaţie populară, se conturează pe măsură ce mişcarea politică pregătea izbucnirea Revoluţiei din 1848.
Anul revoluţionar 1848 a cunoscut o multitudine de imnuri, române şi străine, proslăvind fie libertatea naţională a poporului român, fie domnitorii celor două Principate Române. Nu a lipsit din repertoriul epocii de pildă, MARSEILLEZA şi CARMAGNOLA, cele două simbolice cântece revoluţionare franceze.
Se transmitea criptat
Paternitatea cântecelor revoluţionare a stat totdeauna sub semnul întrebărilor , autorii versurilor şi mai ales ai muzicii încercând să-şi ascundă identitatea din motive de siguranţă în faţa opresiunii forţelor conducătoare şi, uneori chiar din modestie şi solidaritate cu masele angajate în luptă. Ceva mai mult: când melodia a început să circule într-o notaţie ,,cifrată”, s-a apelat la compozitori din lumea psalţilor, ce vehiculau o semiografie cunoscută doar de specialişti. Acesta a fost climatul în care s-a născut şi imnul. ,,Deşteaptă-te române !” în timpul Revoluţiei de la 1848.
„Răsunetul” lui Andrei Mureşan
Întors de la Adunarea de pe câmpia Libertăţii din Blaj din 3/15 mai 1848, unde voinţa ştergerii iobăgiei, dorinţa de libertate şi unitate naţională au fost susţinute cu tărie., Andrei Mureşanu – conform mărturiei soţiei sale -,, s-a aşezat la masa de scris şi a scris până târziu după ce se făcuse ziuă,plimbându-se din când în când prin odaie şi citind ceea ce scrisese”. Erau strofe din poezia ,,RĂSUNETUL”.
,,Sosind furiosul an 1848, poetul Andrei Mureşanu căuta o melodie după care să compună pentru acest an un sonet care să se cânte între amicii ce era să se adune în grădina parohului pentru o petrecere de seamă. Îndrăgit de toţi intelectualii români şi mai ales de tineretul braşovean, Gheorghe Ucenescu, un tânăr cântăreţ de mare talent, posesor al unui vast repertoriu de melodii laice şi religioase, a cântat multe cântece de probă printre care şi ,,Deşteaptă-te române!” . Deci, pe o melodie veche a lui Anton Pann s-au adaptat versurile lui Andrei Mureşanu. De altfel, singura valoroasă din creaţia sa.
Prima apariţie publică
Textul a apărut pentru prima dată în ,,Foaie pentru minte, inimă şi literatură” nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamaţiei de la Islaz.Titlul iniţial a fost ,,RĂSUNET” iar alfabetul utilizat este cel chirilic, specific perioadei respective.
Răspândită şi pe foi volante, poezia a fost cunoscută în scurtă vreme în toată Transilvania şi apoi şi în celelalte provincii româneşti. ,,Răsunetul” va deveni ,,Deşteaptă-te române!” îndată ce i se va găsi o melodie adecvată şi va fi repede un imn popular.
Poetul se închipuie un tribun care vorbeşte în numele neamului oprimat invocând vitejia străbună şi vestind profetic momentul decisiv al deşteptării.
Dincolo de idealul libertăţii dorit cu ardoare de Andrei Mureşanu, sub forma unui jurământ, dominate sunt ideile de înaltă datorie faţă de ţară, de modificare a ordinii istorice.
Ideea redobândirii demnităţii naţionale rămâne determinantă în cucerirea libertăţii şi unităţii naţionale, în numele unei descendente nobile şi al unui trecut eroic.
Cântarea din Parcul Zăvoi
Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc de vinilin, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.
A devenit cântecul-simbol în perioadele cele mai grele din istoria României
Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiului de independenţă (1877 – 1878), primul şi al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat din 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan de toţi şi emis pe toate staţiile radio.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, precum ,,Pe-al nostru steag e scris unire”, de exemplu, a fost interzis, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Aceasta, în ciuda faptului că a fost îndrăgit de români, insuflându-le curaj şi mândrie în momentele cruciale ale istoriei, precum războiul de independenţă, primul şi al doilea război mondial Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale.
În ziua revoltei de la Braşov, 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulţi dintre ei nemaiştiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului.
Adevărat arc de cerc peste decenii şi veacuri dar şi peste hotarele vechii Dacii ,,Deşteaptă-te române!” redevine simbol naţional după 1989, iar prin Constituţia României din 1991 este consfinţit ca imn naţional. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor.
Sursa: evz.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
MIERCUREA ALBĂ din Săptămâna Luminată, ziua în care bărbații se întorc să muncească la câmp
MIERCUREA ALBĂ din Săptămâna Luminată, ziua în care bărbații se întorc să muncească la câmp Miercurea din Săptămâna Luminată se mai numește și Sfânta Mercurie, ori „nunta șoarecilor”. Ziua cu „dezlegare la pește” în care porțile Raiului sunt deschise pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad. Femeile nu ai voie să muncească astăzi fiindcă aduc rozătoarele […]
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025 haioase: Felicitări şi urări de „La mulţi ani” pe care le puteţi trimite celor dragi de ziua numelui
SMS -uri haioase şi amuzante de Sfântul Gheorghe 2025. Mesaje de Sfântul Gheorghe hazlii. Felicitări de Sfântul Gheorghe. Urări de la mulţi ani de Sfântul Gheorghe. Cele mai frumoase Urări de Sfântul Gheorghe. În fiecare an, pe 23 aprilie, se sărbătoreşte Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc onomastica […]
MESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfântul Gheorghe 2025. Cele mai frumoase gânduri pe care le poți transmite celor dragi
MESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfântul Gheorghe 2025. Cele mai frumoase gânduri pe care le poți transmite prin SMS celor dragi Aproximativ un milion de români își serbează ziua onomasitică, cu ocazia zilei de Sfântul Gheorghe. Dintre aceștia, aproximativ 740.000 sunt bărbați și majoritatea dintre ei poartă numele de Gheorghe sau Ghiorghe. Cu acestă deosebită […]