România Tradițională: Mii de participanți la festivalul de tradiții și obiceiuri, organizat la Alba Iulia, de Ziua Națională a României

Câteva mii de persoane au participat, miercuri și joi, la „România tradițională – festival de tradiții și obiceiuri”, eveniment organizat în cadrul manifestărilor de la Alba Iulia dedicate Zilei Naționale a României.

Festivalul s-a desfășurat într-o locație folosită în premieră în cadrul manifestărilor de 1 Decembrie, respectiv pe platoul din zona monumentului lui Avram Iancu, din Cetatea Alba Iulia. Programul a cuprins un târg al meșterilor și producătorilor tradiționali cu expozanți din întreaga țară, care au prezentat produse gastronomice tradiționale, produse de uz gospodăresc, cojocărie, olărit, cusături și țesături, arta lemnului, dogărie, împletituri, decorațiuni de sărbători, icoane pe sticlă, confecționare măști populare, podoabe din ceramică, sticlărie sau ceramică de Horezu.

Miercuri, 30 noiembrie 2022, festivalul a cuprins, în deschiderea oficială, un spectacol folcloric extraordinar cu obiceiuri tradiționale, soliști vocali, rapsozi și poeți populari, grupuri instrumentale și grupuri vocale tradiționale sau ansambluri de dansuri populare.

Astfel, și-au dat concursul Grupul de tulnicărese din Câmpeni, Ansamblul Folcloric „Brădeana” din Sohodol, Formația de dansuri de fete a Centrului Cultural Bistra, Ansamblul Folcloric „Citera cu dor” din Ciuruleasa, Grupul tradițional „Fluierașii din Șugag”, Grupul folcloric „Pe ulița satului” din Biia, Formația de călușeri din Vințu de Jos, Grupul vocal feminin din Doștat, Ansamblul folcloric „Dor teiușan” din Teiuș, Grupul vocal bărbătesc „Sâncelenii” din Sâncel, Formația de dansuri mixte din Cricău, Formația de călușeni din Săliștea, Ansamblul folcloric „Banul Mihalcea” din Mihalț, Formația de călușeni din Zlatna, Grupul vocal mixt „Doina Mureșului” din Ciugud, alături de soliștii vocali: Denisa Narița, Ana Berindei, Maria Floca, Alexandru Creț, Maria Dan Păucean, Oana Denisa Marian, Ștefana Juncan, Maria Borcea, Ștefana Lazăr.

Coordonatori: Oana Joldeș, Alin Joldeș, Mirela Danciu, Vasile Duvlea, Lenuța și Vasile Burja, Cristian Albu, Puiuman și Daniela Dumitrean, Teodor Costea, Călin Boldoșan, Lavinia și Rareș Bobițan, Eugen Mertan, Ionela Șușman.

Târgul meșterilor și producătorilor tradiționali continuă, în 1 decembrie, până la ora 20:00. În paralel, de la ora 14:45, pe scena montată în aer liber, a început un spectacol folcloric extraordinar, susținut de Ansamblul Folcloric al Județului Alba, dirijat de Alexandru Pal. În program vor susține recitaluri îndrăgiții interpreți Veta Biriș, Mariana Anghel, Cornel Borza (Bihor), Traian Jurchela (Banat), Roxana Bădescu (Muntenia), Elena Nistor (Dobrogea), Roxana Reche, Nicolae Plută, Dorina Narița, Floricica Moga, Leontina Fărcaș și Grupul Tradițional „Muguri de Tezaur”, dar și Ansamblul Folcloric „Țărăncuța” din Republica Moldova (Bardar, Ialoveni), coordonator artistic Galina Tonu.

Anul acesta, Consiliul Judeţean Alba și instituţiile de cultură subordonate, Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” și Teatrul de Păpuși „Prichindel”, au pregătit o serie de evenimente și acțiuni culturale dedicate Marii Uniri de la 1918.

Din dorința de a duce mai departe tradiția poporului român și de a valorifica cultura și datinile acestuia, a fost creat un nou proiect: „România Tradițională – festival de tradiții și obiceiuri”, o marcă a Consiliului Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”. Încă de la prima ediție, festivalul dedicat României autentice, cuprinde cel mai mare târg al meșterilor populari, cu ateliere demonstrative de meșteșuguri și gastronomie tradițională, culminând cu spectacole folclorice extraordinare prin care toate provinciile românești vor fi reprezentate.

VIDEO| Masa populară de 1 decembrie la Alba Iulia: Coadă de sute de persoane la cele 7.000 de porții de fasole cu ciolan împărțite gratis

Miile de români care participă la manifestările de 1 Decembrie, Ziua Națională de la Alba Iulia au primit și în acest an o masă caldă din partea autorităților locale.

Românii de pretutindeni au venit de 1 Decembrie în Orașul Marii Uniri, locul în care spiritul sărbătorii se simte mai bine ca oriunde. Aceștia o să fie ospătați cu o masă populară la care se vor servi, gratuit, peste 7.000 de porții de fasole cu cârnat și ciolan.

La Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, locul unde se servește masa populară, sute de oameni stăteau la coadă pentru a lua o porție de mâncare caldă după o zi de plimbat prin Cetate.

Nu mai puțin de 15 bucătari pasionați de mâncarea românească autentică își vor uni și în acest an forțele, ceaunele, instrumentele și ingredientele. Fasolea, cârnații și ciolanul vor fi pregătite pe îndelete, la foc mic dar cu pasiune uriașă, în curtea Universității din Alba Iulia, pentru ca totul să fie gata la 14:45, după parada militară.

La începutul lunii noiembrie a anului 1918, militarii din armata austro-ungară se întorceau de pe front, în număr din ce în ce mai mare, cu armele din dotare asupra lor, implicându-se în acţiuni, care de multe ori implicau violenţa, numite generic „revoluţii”.

Acestea nu se limitau doar la atacarea autorităţilor locale, care se mai aflau încă la datorie, ci se soldau și cu jefuirea marilor proprietăţi și a magazinelor din orașe. Dezordinea provocată de foștii militari a determinat Consiliul Central Naţional Român de la Arad să ia măsuri. În apelul adresat naţiunii române, publicat la 8 noiembrie 1918, militarilor li se comunica faptul că erau dezlegaţi de jurământul faţă de împărat și erau totodată îndemnaţi să se înroleze în gărzi care să contribuie la menţinerea ordinii publice.

La 4 noiembrie 1918, odată cu înfiinţarea Consiliului Naţional Român din Sebeș, a fost creată și Garda Naţională Română. Aceasta era alcătuită iniţial din 50 de soldaţi, ajungând în scurt timp să numere peste 140, aflaţi sub comanda locotenentului Danil Tecău (1893-1953). Locţiitor al comandantului era dr. Ioan Cușută. Înfiinţarea gărzii era imperios necesară, deoarece „revoluţionarii” sebeșeni, după acţiunile din seara zilei de 2 noiembrie 1918, au devastat depozitele de cherestea ale firmei maghiare „Industria lemnului” din Budapesta, iar cazarma, părăsită de militarii austro-ungari, devenise un loc de aprovizionare a populaţiei cu cai, atelaje, făină, ovăz și chiar mobilier, după cum relata în memoriile sale căpitanul Ilie Stricatu.

Din aceleași evocări, aflăm că într-una dintre săptămânile care au premers ziua de 1 decembrie 1918, au fost dezarmate câteva trenuri cu combatanţi germani, care se retrăgeau spre Germania.

Și în gara din Sebeș s-a încercat o astfel de acţiune, însă fără acordul Gărzii Naţionale. Un grup de români s-a angajat în dezarmarea unui tren care staţiona în gară, incidentul soldându-se cu tragerea de focuri de armă din ambele părţi. În rândul românilor au fost două victime, Dumitru Muntean fiind rănit la picior, iar Nicolae Suciu, împușcat mortal, cei doi apropiindu-se prea mult de tren. La scurt timp de la declanșarea incidentului a sosit în gară și Garda Naţională din Sebeș, care s-a implicat în aplanarea ostilităţilor.

Danil Tecău a încercat să ia legătura cu ofiţerii germani pentru a-i determina să ordone dezarmarea trenului, demers care s-a soldat cu un eșec și, mai mult, cu luarea sa ca ostatic de către germani. Pentru a împiedica plecarea trenului, românii au demontat șinele și au distrus terasamentul căii ferate. Riposta nu a fost în zadar, Danil Tecău fiind eliberat în scurt timp, germanilor fiindu-le ulterior permis să repare calea ferată și să părăsească gara și hotarul orașului, potrivit relatării lui Ilie Stricatu.

La 1 decembrie 1918, membrii Gărzii Naţionale din Sebeș au contribuit și ei la asigurarea securităţii marii adunări naţionale, alăturându-se altor unităţi similare sosite din Cluj, Sibiu, Orăștie și Blaj.